Tit 2:11-13

„Cãci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toti oamenii, a fost arãtat,

si ne învatã s-o rupem cu pãgânãtatea si cu poftele lumesti, si sã trãim în veacul de acum cu cumpãtare, dreptate si evlavie,

asteptând fericita noastrã nãdejde si arãtarea slavei marelui nostru Dumnezeu si Mântuitor Isus Hristos.”

 

- 759 „Niciodatã n-a fost mai multã nevoie ca acum de o educatie în ce priveste principiile sãnãtãtii. În ciuda progresului din atâtea domenii, care a sporit confortul si facilitãtile care îmbunãtãtesc traiul, chiar în domeniul medical si în tratarea bolilor, declinul vigorii fizice si al puterii de rezistentã este alarmant. Acest lucru reclamã atentia tuturor celor care au pe inimã fericirea semenilor lor.

Civilizatia noastrã superficialã încurajeazã rele care distrug principiile sãnãtoase. Ceea ce se obisnuieste si e la modã se aflã în rãzboi cu natura. Practicile si îngãduintele pe care le încurajeazã diminueazã  constant atât tãria mintalã, cât si cea fizicã si aduc o povarã coplesitoare asupra neamului omenesc. Necumpãtarea si crima, boala si nenorocirea se gãsesc pretutindeni.”                       Dietã si Hranã  (D.H.) de Ellen G.White pag.503

 

   De ce sunt atâtea boli în lume?

 

   „Boala nu vine niciodatã fãrã o cauzã. Calea este pregãtitã si boala este chematã prin nesocotirea legilor sãnãtãtii. Multi suferã consecintele pãcãtuirii pãrintilor lor. Desi ei nu sunt rãspunzãtori pentru ceea ce au fãcut pãrintii lor, este totusi de datoria lor sã descopere ce constituie o încãlcare a legilor sãnãtãtii si ce nu. Ei ar trebui sã evite obiceiurile gresite ale pãrintilor lor si, printr-o vietuire corectã, sã-si asigure conditii mai bune.                                                                                     Totusi cei mai multi suferã din cauza propriului lor comportament gresit. Ei nu tin seama de principiile sãnãtãtii prin obiceiurile lor de a mânca, de a bea, de a se îmbrãca si de a munci. Încãlcarea legilor naturii atrage dupã sine un rezultat sigur; iar când boala vine asupra lor, multi nu atribuie suferintelor lor cauza adevãratã, ci murmurã împotriva lui Dumnezeu din pricina afectiunilor pe care le au. Însã Dumnezeu nu este rãspunzãtor de suferinta care urmeazã nesocotirii legii naturale.

Dumnezeu ne-a înzestrat cu o anumitã mãsurã de fortã vitalã. El ne-a conceput de asemenea cu organe menite sã mentinã diferite functii vitale, iar El intentioneazã ca aceste organe sã lucreze împreunã în mod armonios. Dacã pãstrãm cu grijã forta vitalã si tinem în ordine mecanismul delicat al organismului, rezultatul este sãnãtatea; dacã însã forta vitalã  este epuizatã prea repede, sistemul nervos împrumutã putere pentru nevoile curente din reursele sale de energie, iar când un organ este vãtãmat, toate sunt afectate. Corpul suportã multe abuzuri, aparent fãrã sã opunã rezistentã; apoi reactioneazã si face un efort hotãrât pentru a îndepãrta efectele tratamentului ingrat la care a fost supus. Efortul sãu de a corija aceste conditii se manifestã adesea prin febrã si diferite alte forme de boalã.

Când abuzul asupra sãnãtãtii este dus atât de departe încât apare boala, cel suferind poate face adesea pentru el însusi ceea ce nimeni altcineva nu poate face. Primul lucru care trebuie fãcut este de a stabili clar adevãratul motiv al bolii si apoi de a actiona în mod rational pentru a îndepãrta cauza. Dacã functionarea armonioasã a organismului s-a dereglat din pricina muncii în exces, supraalimentãrii sau altor devieri, nu încercati sã rezolvati dificultãtile adãugând povara medicamentelor otrãvitoare.”   

                   Divina Vindecare (D.V.) de Ellen G.White cap. Folosirea Remediilor

 

  

  Din ce sunt constituite corpurile noastre?

 

   „Corpurile noastre sunt constituite din alimentele pe care consumãm. Tesuturile corpului se distrug neâncetat; fiecare miscare a fiecãrui organ are ca rezultat degradarea, care este reparatã prin alimentele pe care le folosim. Fiecare organ al corpului îsi cere partea de alimente. Creierului trebuie sã i se dea portia; oasele, muschii, nervii si le cer pe ale lor. Este un proces minunat, care transformã hrana în sânge si foloseste acest sânge pentru a reconstrui diferite pãrti ale corpului; dar acest proces continuã fãrã încetare, dând viatã si tãrie fiecãrui nerv, muschi sau tesut.”

                   D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

 

   Ce alimente ne-a dat la început Creatorul nostru ca sã consumãm, si dupã cãderea lui Adam?

 

   „Pentru a sti care sunt cele mai bune alimente, trebuie sã studiem planul originar al lui Dumnezeu pentru alimentatia omului. El, care l-a creat pe om si care îi întelege nevoile, a stabilit si hrana pentru  Adam. „Iatã”, a zis El, „v-am dat orice iarba care face sãmântã (...) si orice pom care are în el rod cu sãmântã: aceasta sã fie hrana voastrã” (Geneza 1:29). Pãrãsind Edenul pentru a-si câstiga traiul muncind pãmântul aflat sub blestemul pãcatului, omul a primit pemisiunea sã mãnânce si din „iarba de pe câmp” (Geneza 3:18)”       D.V. cap.Alegerea alimentelor

   Ce alimente trebuie sã alegem astãzi pentru o sãnãtate mai bunã?

 

  „Ar trebui alese acele alimente care furnizeazã cel mai bine elementele necesare construirii corpului. În aceastã alegere, apetitul nu este ghidul cel mai sigur. Prin obiceiuri gresite de alimentatie, apetitul a devenit stricat. El cere adesea hranã care vatãmã sãnãtatea si provoacã slãbiciune, în loc sã aducã tãrie. Nu ne putem conduce sigur dupã obiceiurile societãtii. Boala si suferinta care se întâlnesc la orice pas se datoreazã în general greselilor populare în ce priveste alimentatia.

    

Cerealele,fructele, nucile si legumele constituie dieta aleasã pentru noi de Creatorul nostru. Aceste alimente, pregãtite într-un mod cât se poate de simplu, sunt cele mai sãnãtoase si mai hrãnitoare. Ele dau o tãrie, o rezistentã si o vigoare a intelectului pe care o dietã mai complexã si mai stimulatoare nu le poate da.”                      D.V. cap.Alimentatia si Sãnãtatea

 

   Cum trebuie sã alegem alimentele?

 

   „Dar nu toate alimentele – hrãnitoare în sine – sunt la fel de bune pentru nevoile noastre, în toate împrejurãrile. Ar trebui sã avem grijã când alegem alimentele. Alimentatia noastrã trebuie sã fie potrivitã cu anotimpul, cu climatul în care trãim si cu ocupatia pe care o avem. Unele alimente care sunt potrivite pentru un anotimp sau un anumit climat nu sunt potrivite în altul. Tot astfel, existã alimente diferite, potrivite perfect pentru persoane cu ocupatii diferite. Deseori, o hranã care poate fi folositã spre avantajul celor angajati în muncã fizicã grea este nepotrivitã pentru persoane care au ocupatii sedentare sau care necesitã un efort intelectual intens. Dumnezeu ne-a dat o mare varietate de alimente sãnãtoase si fiecare persoanã ar trebui sã aleagã dintre acestea pe acelea care, în urma experientei si unei judecãti sãnãtoase, se dovedesc cele mai potrivite pentru propriile sale necesitãti.”                             D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

 

 

 

- „Regularitatea meselor are o importantã vitalã. Ar trebui sã existe un timp anume pentru fiecare masã. La acea orã, fiecare sã mãnânce hrana cerutã de organism si dupã aceea sã nu mai consume nimic pânã la masa urmãtoare. Existã multi care mãnâncã atunci când organismul nu are nevoie de hranã, la intervale neregulate si între mese, pentru cã nu au suficientã vointã pentru a se împotrivi înclinatiei lor.”        D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

- 294 „Trei mese pe zi si nimic între aceste mese – nici mãcar un mãr – ar trebui sã fie limita maximã a îngãduintei. Cei care merg mai departe încalcã legile firii si vor suferi urmãrile.”                

                    D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie

- 267 „Stomacul trebuie sã se bucure de mai multã atentie si grijã. Nu trebuie sã fie tinut într-o continuã activitate. Dati pace, liniste si odihnã acestui organ folosit în mod gresit si îndelung maltratat. Dupã ce stomacul si-a fãcut lucrarea pentru o masã, nu îi dati încã si mai mult de lucru înainte de a fi avut sansã sã se odihneascã si înainte ca organismul sã furnizeze o cantitate suficientã de suc gastric pentru altã mâncare. Ar trebui sã treacã cel putin cinci ore de la o masã la alta si tineti minte întotdeauna cã, dacã vreti sã faceti o încercare, veti descoperi cã douã mese pe zi sunt mai bune decât trei.”              D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie

- 268 „Este în practica si obiceiul societãtii sã se ia un mic dejun lejer. Dar nu acesta este modul cel mai bun de a trata stomacul. La masa de de dimineatã, stomacul se aflã într-o conditie mai bunã pentru a se ocupa de mâncare decât la a doua  sau a treia masã a zilei. Obiceiul de a mânca un mic dejun sãrac si un prânz copios este gresit. Faceti în asa fel încât micul dejun sã fie masa cea mai consistentã a zilei.”               D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie

- 270 „Urmãtoarea masã nu ar trebui niciodatã consumatã înainte ca stomacul sã fi avut timp sã se odihneascã dupã munca de a digera masa precedentã. Dacã va fi totusi luatã cea de-a treia masã, ar trebui sã fie usoarã si cu mai multe ore înainte de culcare.”

                   D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie 

- „Hrana nu ar trebui consumatã niciodatã prea fierbinte sau prea rece. Dacã hrana este rece, forta vitalã a stomacului este epuizatã pentru a o încãlzi, înainte ca digestia sã poatã avea loc. Bãuturile reci sunt dãunãtoare pentru acelasi motiv; în acelasi timp, folosirea neângrãditã a bãuturilor fierbinti slãbeste constitutia stomacului. De fapt, cu cât este îngurgitat mai mult lichid în timpul mesei, cu atât mai grea este digestia alimentelor; cãci lichidul trebuie sã fie absorbit înainte ca digestia sã poatã începe. Nu mâncati foarte sãrat, evitati folosirea alimentelor condimentate, mâncati fructe din abundentã, iar iritatia care reclamã atât de mult lichid în timpul mesei va dispãrea aproape complet.”                  D.V. cap. Moduri Gresite de a Lua Masa

- „Alimentele trebuie mâncate încet si mestecate bine. Acest lucru este necesar pentru ca saliva sã poatã fi bine amestecatã cu hrana si sucurile digestive sã fie activate.”

                   D.V. cap. Moduri Gresite de a Lua Masa

- „Nu este bine sã se mãnânce fructe si legume la aceeasi masã. Dacã digestia este slabã, folosirea ambelor va provoca obosealã si neputinta de a depune efort intelectual. Este mai bine sã se consume fructele la o masã si legumele la alta.”          D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

- „Mesele ar trebui sã fie variate. Aceleasi feluri de mâncare, pregãtite în acelasi fel, nu ar trebui sã aparã pe masã zi de zi, masã dupã masã. Mesele sunt consumate cu mai multã plãcere, iar organismul este mai bine hrãnit când hrana este variatã.”        D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

- 731 „Multi  fac o gresealã bând apã rece în timpul mesei. Bãutã la masã, apa diminueazã fluxul glandelor salivare; si cu cât apa este mai rece, cu atât este mai mare rãul provocat stomacului. Apa foarte rece si limonada cu gheatã bãute în timpul meselor vor opri digestia pânã când organismul va transmite stomacului suficientã cãldurã pentru a-l face în stare sã-si reia activitatea. Bãuturile fierbinti produc starea de slãbiciune; pe lângã aceasta, cei care îsi satisfac dorinta de a le folosi devin robi ai obiceiului. Hrana nu trebuie înghititã cu apã; nu este nevoie de nici o gurã de apã în timpul mesei. Mâncati încet si lãsati ca saliva sã se amestece cu mâncarea. Cu cât este introdus mai mult lichid în stomac împreunã cu hrana, cu atât mai greu va fi digeratã mâncarea; cãci lichidul trebuie sã fie absorbit înainte.    D.H. cap. Bãuturile

 

   „Pãzeste-ti inima mai mult de cât orice, cãci din ea ies izvoarele vietii.”

                                                                  Proverbele 4:23

 

- 136 „Pentru a avea o sãnãtate bunã, trebuie sã avem un sânge bun; cãci sângele este izvorul vietii. El repara ceea ce s-a distrus si hrãneste corpul. Când este alimentat cu elementele hrãnitoare potrivite si când este curãtat si vitalizat prin contactul cu aerul curat, el transportã viata si vigoarea în fiecare parte a organismului. Cu cât este mai bunã circulatia, cu atât mai bine se va împlini aceastã lucrare.”                     D.H. cap. O Dietã Adecvatã

- „Pentru a avea un sânge bun, trebuie sã respirãm bine. Inspirarea adâncã, deplinã, a aerului curat, care umple plãmânii cu oxigen, purificã sângele. Ei îi dau o culoare vie si îl trimit, asemenea unui curent dãtãtor de viatã, în fiecare parte a corpului. O bunã respiratie  linisteste nervii, stimuleazã pofta de mâncare, îmbunãtãteste digestia si produce un somn sãnãtos, înviorãtor.”

                   D.V. cap. Respiratia

 

   Ce alimente pot strica sângele?

                       

- 543 „Mâncarea de carne, prãjiturile si plãcintele bogate si condimentele de orice fel nu sunt hrana cea mai sãnãtoasã si mai hrãnitoare.”          D.H. cap. Deserturile

- 525 „Zahãrul nu este bun pentru stomac. Provoacã fermentatie si aceasta întunecã mintea si creeazã o stare de indispozitie.”                          D.H. cap. Deserturile

- 545 „Alimentele sunt fãcute cu prea mult zahãr. Prãjituri, budinci dulci, plãcinte, jeleuri, gemuri, toate acestea sunt cauze principale ale indigestiei. Deosebit de dãunãtoare sunt cremele si budincile în care ingredientele principale sunt laptele, ouãle si zahãrul.”    D.H. cap. Deserturile

- 555 „Condimentele, atât de frecvent folosite de cei din lume, ruineazã sãnãtatea.”

                   D.H. cap. Deserturile

- 557 „Condimentele folosite la prepararea mâncãrii ajutã digestia în acelasi fel în care se presupune cã ceaiul (nu ceaiul din plante), cafeaua si alcoolul îl ajutã pe omul care munceste sã-si ducã la bun sfârsit sarcinile. Dupã ce efectele imediate s-au dus, acestia cad tot atât de mult sub nivelul stãrii normale, pe cât l-au depãsit prin actiunea acestor substante stimulative. Organismul este slãbit. Sângele este contaminat, iar rezultatul sigur este inflamarea.”

                   D.H. cap. Condimentele

- 556 „Prin natura lor, condimentele sunt dãunãtoare. Mustarul, piperul, mirodeniile, murãturile si altele de acest fel iritã stomacul si fac ca sângele sã devinã febril si impur. Starea de inflamare a stomacului  betivului este adesea datã ca exemplul pentru efectul bãuturilor alcoolice. O stare inflamatorie similarã este produsã de folosirea condimentelor iritante. În scurt timp, hrana obisnuitã nu mai satisface apetitul. Organismul simte nevoia, dorinta de ceva mai excitant.”

              D.H. cap. Condimentele

- 565 „Folosirea bicarbonatului de sodiu sau a prafului de copt la facerea pâinii este dãunãtoare si inutilã; bicarbonatul de sodiu produce inflamarea stomacului si deseori otrãveste întregul organism. Multe gospodine gândesc cã nu pot face o pâine bunã fãrã folosirea bicarbonatului, dar acest lucru este o eroare. Dacã s-ar strãdui sã gãseascã niste metode mai bune,

 

pâinea lor ar fi mai hrãnitoare si, pentru cei care au un gust natural, ar fi mult mai gustoasã.”

               D.H. cap. Condimentele

- 570 „Nu mâncati foarte sãrat, evitati folosirea murãturilor si a alimentelor condimentate, mâncati fructe din abundentã, iar iritatia care reclamã atât de mult lichid în timpul mesei va dispãrea aproape complet.”                  D.H. cap. Sarea

- 578 „Când salatele sunt pregãtite cu ulei si otet, în stomac are loc o fermentatie, iar mâncarea nu este digeratã, ci se stricã sau putrezeste; în consecintã, sângele nu este hrãnit, ci se umple cu impuritãti si apar probleme la ficat si rinichi.”            D.H. cap. Otetul

- 634 „Multe mame pun mese care sunt capcane pentru familiile lor. Mâncarea din carne, untul, brânza, prãjiturile grele, alimentele condimentate sunt consumate fãrã restrictii si de cei mai în vârstã, si de cei tineri. Aceste lucruri deranjeazã stomacul excitând nervii si slãbind intelectul. Organele care produc sânge nu pot preschimba asemenea lucruri într-un sânge bun. Grãsimea pãtrunsã în alimente când sunt gãtite le face greu digerabile. Efectul brânzei este dãunãtor sãnãtãtii.”                              D.H. cap. Brânza

- 674 „Cancerul, tumorile si toate bolile inflamatorii sunt cauzate în mare parte de consumul de carne.”                              D.H. cap. Carnea ca Aliment

- 682 „O alimentatie cu carne cauzeazã indispozitie si accentueazã instinctele animalice. Suntem compusi din ceea ce mâncãm, iar consumul prea mare de carne va diminua activitatea intelectualã. Studentii vor avea rezultate mai bune în studiile lor dacã nu vor gusta niciodatã carne. Când partea animalicã a omului este accentuatã prin consumul de carne, puterile intelectuale scad direct proportional. O viatã religioasã poate fi câstigatã si mentinutã cu mai mult succes dacã se renuntã la carne, cãci o astfel de hranã stimuleazã înclinatiile senzuale si slãbeste natura moralã si spiritualã. „Cãci firea pãmântescã se luptã împotriva Duhului, si Duhul, împotriva firii pãmântesti”(Gal.5.17).”                       D.H. cap. Carnea ca Aliment    

- 690 „Mi-a fost prezentat acest subiect sub diferite aspecte. Oamenii nu sunt constienti cã mortalitatea este provocatã de consumul de carne; dacã ar fi, nu am mai auzi argumente si scuze aduse în favoarea îngãduirii poftei pentru carne moartã. Pentru satisfacerea foamei avem o multime de alimente sãnãtoase, fãrã a mai aduce cadavre pe mesele noastre ca sã le mâncãm.”

                   D.H. cap. Carnea ca Aliment

- 698 „ În multe locuri, pestii sunt atât de contaminati de murdãriile cu care se hrãnesc încât constitue o cauzã a bolilor celor care-i consumã. Acesta este cazul concret în care pestii vin în contact cu materia deversatã de marile orase. Pestii care se hrãnesc cu reziduurile de dejectie pot ajunge în ape aflate la distantã si pot fi prinsi într-un loc unde apa este curatã si proaspãtã. Astfel, folositi ca hranã, ei produc boala si moartea celor care nu suspecteazã pericolul.”

                    D.H. cap. Carnea ca Aliment

- 736 „Ceaiul (care contine teinã), cafeaua si tutunul, ca si bãuturile alcoolice, reprezintã niveluri diferite pe scara stimulentelor artificiale.”

    „Întregul organism suferã prin folosirea stimulentelor. Nervii sunt dezechilibrati, ficatul este deranjat în lucrarea sa, calitatea si circulatia sângelui sunt afectate, iar pielea devine decoloratã si lenesã. Mintea este, de asemenea, vãtãmatã. Efectul imediat al acestor stimulente este acela de a excita creierul la o activitate anormalã, pentru ca dupã aceea sã-l lase mai slab si mai putin în stare sã depunã efort. Efectul final este epuizarea, nu numai mintalã si fizicã, dar si moralã. Ca rezultat, vedem femei si bãrbati nervosi, cu o judecatã nesãnãtoasã si o minte dezechilibratã. Acestia sunt irascibili, pripiti, nerãbdãtori, privind greselile altora ca printr-o lupã si fiind total incapabili sã-si vadã propriile defecte.”                                               D.H. cap. Bãuturile

 

 

 

 

 

                                       

                       

    

 

  „Când abuzul asupra sãnãtãtii este adus atât de departe încât apare boala, cel suferind poate face adesea pentru el însusi ceea ce nimeni altcineva nu poate face. Primul lucru care trebuie fãcut este de a stabili clar adevãratul motiv al bolii si apoi a actiona în mod rational pentru a îndepãrta cauza. Dacã functionarea armonioasã a organismului sa dereglat din pricina muncii în exces, supraalimentatiei sau altor devieri, nu încercati sã rezolvati dificultãtile adãugând povara medicamentelor otrãvitoare.”                                       D.V. cap. Folosirea Remediilor

 

    Alimentatia

 

   „Ar trebui alese acele alimente care furnizeazã cel mai bine elementele necesare construirii corpului. În aceastã alegere, apetitul nu este ghidul cel mai sigur. Prin obiceiuri gresite de alimentatie, apetitul a devenit stricat. El cere adesea hranã care vatãmã sãnãtatea si provoacã slãbiciune, în loc sã aducã tãrie. Nu ne putem conduce sigur dupã obiceiurile societãtii. Boala si suferinta care se întâlnesc la orice pas se datoreazã în general greselilor populare în ce priveste alimentatia.”

   „Cerealele, fructele, nucile si legumele constituie dieta aleasã pentru noi de Creatorul nostru. Aceste alimente, pregãtite într-un mod cât se poate de simplu, sunt cele mai sãnãtoase si mai hrãnitoare. Ele dau o tãrie, o rezistentã si o vigoare a intelectului pe care nici o dietã mai complexã si mai stimulatoare nu le poate da.”

   „Tot astfel, existã alimente diferite, potrivite perfect pentru persoane cu ocupatii diferite. Deseori, o hranã care poate fi folositã spre avantajul celor angajati în muncã fizicã grea este nepotrivitã pentru persoane care au ocupatii sedentare sau care necesitã un efort intelectual intens. Dumnezeu ne-a dat o mare varietate de alimente sãnãtoase si fiecare persoanã ar trebui sã aleagã dintre acestea pe acelea care, în urma experientei si unei judecãti sãnãtoase, se dovedesc cele mai potrivite pentru propriile sale necesitãti.”              D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

 

   Apa

 

 

   „Atât în sãnãtate, cât si în boalã, apa curatã este una dintre binecuvântãrile de cãpetenie ale cerului. Folosirea corectã a acesteia aduce cu sine sãnãtatea. Este bãutura pe care Dumnezeu a oferit-o pentru ca animalele si omul sã-si stingã setea. Bãutã în cantitãti suficiente, ajutã la acoperirea necesitãtilor organismului si ajutã corpul sã se împotriveascã bolilor. Aplicarea externã a apei este o modalitate satisfãcãtoare de reglare a circulatiei sângelui. O baie rece sau una cu apã potrivit de rece este un tonic excelent. Bãile calde deschid porii si ajutã astfel la eliminarea impuritãtilor. Atât  bãile calde, cât si cele cãldute linistesc nervii si regleazã circulatia.

   Însã multi n-au învãtat din experientã care sunt efectele binefãcãtoare ale folosirii corecte ale apei si se tem de acest lucru. Tratamentele cu apã nu sunt apreciate asa cum ar trebui si aplicarea lor cu pricepere necesitã o muncã pe care multi nu sunt gata sã o depunã. Însã nimeni nu ar trebui sã se simtã scuzat din motive de nestiintã sau indiferentã fatã de acest subiect. Existã multe moduri în care apa poate fi aplicatã pentru a usura durerile si a face ca boala sã dea înapoi. Toti ar trebui sã învete cum se foloseste prin tratamente simple, aplicate în cãmin. În special mamele ar trebui sã stie cum sã îngrijeascã de familiile lor atât în stare de sãnãtate, cât si în cea de boalã.”

                   D.V. cap. Odihna ca Remediu

 

                          

   Aerul curat, respiratia

 

   „Plãmânii expulzeazã neâncetat impuritãtile si trebuie sã fie continuu alimentati cu aer proaspãt. Aerul impur nu oferã cantitatea necesarã de oxigen, iar sângele trece pe la creier si pe la celãlalte organe fãrã a fi revitalizat. Din acest motiv, este necesarã o bunã aerisire. Întregul organism este slãbit când se trãieste în camere închise, neaerisite, în care aerul este închis si viciat. El devine extrem de sensibil la influenta frigului, iar o usoarã expunere la rece aduce îmbolnãvirea. Femeile devin palide si lipsite de vigoare din pricinã cã stau închise în casã. Ele respirã acelasi aer mereu si mereu, pânã când acesta este încãrcat cu substantele otrãvitoare eliminate prin pori si din plãmâni; si impuritãtile sunt aduse în felul acesta înapoi în sânge.”

    „Pentru a avea un sânge bun, trebuie sã respirãm bine. Inspirarea adâncã deplinã, a aerului curat, care umple plãmânii cu oxigen, purificã sângele. Ei îi dau o culoare vie si îl trimit, asemenea unui curent dãtãtor de viatã, în fiecare parte a corpului. O bunã respiratie linisteste nervii, stimuleazã pofta de mâncare, îmbunãtãteste digestia si produce un somn sãnãtos, înviorãtor.

    Plãmânilor ar trebui sã li se acorde cea mai mare libertate posibilã. Capacitatea lor creste prin activitate liberã; ea scade dacã sunt îngrãditi si apãsati. De aici, efectele dãunãtoare ale practicii atãt de rãspândite, în special în ocupatiile sedentare, de aplecare a corpului asupra lucrului. În aceastã pozitie este imposibilã respiratia profundã. Respiratia superficialã devine în scurt timp un obicei, iar plãmânii îsi pierd puterea de a-si mãri volumul. Un efect similar este produs prin folosirea corsetului. Pãrtii inferioare a pieptului nu i se lasã suficientã libertate; muschii abdominali, care au fost fãcuti sã ajute la respiratie, nu se pot desfãsura pe deplin si plãmânii sunt stingheriti în activitatea lor.

   Astfel, nu este primitã o cantitate suficientã de oxigen. Sângele se miscã greu. Substantele de excretie, toxice, care ar trebui aruncate afarã în timpul exalãrii, sunt retinute, iar sângele devine impur. Nu numai plãmânii sunt astfel afectati, ci si stomacul, ficatul si creierul. Pielea devine lividã, digestia este întârziatã, inima este afectatã, creierul întunecat, gândurile sunt confuze, moralul scade, întreg organism devine deprimat si în mod deosebit susceptibil de a se îmbolnãvi.”

                   D.V. cap. Igiena Generalã

                                        

   soarele

  

   „Natura este medicul lui Dumnezeu. Aerul pur, soarele vesel, frumoasele flori si copacii mari, livezile, viile si exercitiul în aer liber în mijlocul acestor lucruri minunate, iatã aici ce dã sãnãtate, iatã aici elixirul vietii. Viata în aer liber este unicul medicament de care multi bolnavi au nevoie. Influenta sa este puternicã pentru a vindeca bolile care este rezultatul vietii moderne, acestei vieti care slãbeste si distruge puterile mintale si spirituale.”

                   M.Selecte vol.5 cap. Valoarea Vietii în Aer Liber

   „Dacã dorim sã facem din cãminele noastre locul în care sã domneascã sãnãtatea si fericirea trebuie sã le amplasãm deasupra emanatiilor rele si cetei din zonele de depresiune si sã lãsãm sã pãtrundã liber agentii naturali dãtãtori de viatã ai cerului. Scãpati de perdelele grele, ridicati jaluzelele si deschideti ferestrele, nu îngãduiti vitei-de-vie, oricât ar fi de frumoasã, sã umbreascã ferestrele si nu lãsati ca vreum copac sã stea într-atât de aproape de casã, încât sã opreascã razele soarelui. Lumina solara ar putea sã decoloreze draperiile si covoarele si sã ia luciul ramelor tablourilor; însã va aduce o strãlucire sãnãtoasã pe obrajii copiilor.”    D.V. cap. Igiena Generalã

   „Soarele este principalul izvor de energie pentru planeta noastrã. Lumina solara este indispensabilã pentru viatã si pentru pãstratrea sãnãtãtii. Datoritã ei, se produce în piele vitamina D. Radiatiile ultraviolete ale luminii solare actioneazã ca un dezinfectant, capabil ca sã distrugã numerosi germeni patogeni. Stimuleazã toate procesele vitale si tonificã organismul. Unde intrã soarele, este viatã si sãnãtate. S-a verificat cã în timpul iernii, când trec zile întregi fãrã soare, se înmultesc depresiile nervoase.

   Soarele se foloseste cu un anumit control, datoritã faptului cã capa de ozon care acoperã pãmântul, si care filtreazã razele solare (în special cele ultraviolete), se aflã în proces de diminuare.”

                    Profitã! Alimente care vindecã si previn pag.11-12

  

   Odihna

                                                                                                                                                                                „Unii atrag boala asupra lor muncind în exces. Pentru acestia, odihna, eliberarea de griji si o dietã cumpãtatã sunt esentiale pentru restabilirea sãnãtãtii. Pentru aceia al cãror creier este obosit si sunt agitati din cauza lucrului neâncetat si al claustrãrii, o vizitã la tarã, unde pot duce o viatã simplã, lipsitã  de griji si unde vin în contact direct cu natura, va fi de cel mai mare ajutor. Plimbarea prin pãduri si pajisti, culegând flori si ascultând cântecul pãsãrilor, va face cu mult mai mult decât orice alt mijloc folosit pentru însãnãtosirea lor.

   Bolnavii nu ar trebui sã fie încurajati sã fie inactivi. Când a fost depus un efort prea mare – de orice fel va fi fost acesta - , odihna totalã pentru câtva timp va îndepãrta uneori îmbolnãviri grave; însã, în cazul bolnavilor recunoscuti ca atare, este rareori necesarã suspendarea tuturor activitãtilor.

                   D.V. cap. Odihna ca Remediu

   „Cât de reconfortante sunt linistea si libertatea de la tarã pentru bolnavii obositi de viata de la oras, de strãlucirea luminilor si de zgomotul strãzilor! Cât de avizi se întorc ei cãtre locurile din naturã! Cât de bucurosi ar fi sã stea în aer liber, sã se bucure de razele sorelui si sã respire parfumul copacilor si florilor! Existã proprietãti dãtãtoare de viatã în balsamul pinului, în aroma cedrului si a bradului, dar si alti copaci au proprietãti care redau sãnãtatea.”         D.V. cap. Igiena Generalã

„Adu-ti aminte de ziua de odihnã, ca s-o sfintesti.

Sã lucrezi sase zile, si sã-ti faci lucrul tãu.

Dar ziua a saptea este ziua de odihnã închinatã Domnului Dumnezeului tãu: sã nu faci nicio lucrare în ea, nici fiul tãu, nici fiica ta, nici robul tãu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strãinul care este în casa ta.

Cãci în sase zile a fãcut Domnul cerurile, pãmântul si marea, si tot ce este în ele, iar în ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnã si a sfintit-o.”

                                                Exodo 20:8-11  

 

   Exercitiul fizic

                                                                                                                                                                            „Miscarea este o lege a fiintei noastre. Fiecare organ al trupului are lucrarea sa prestabilitã, de împlinirea cãreia depind dezvoltarea si tãria sa. Actiunea normalã a tuturor organelor dã tãrie si vigoare, în timp ce tendinta spre sedentarism poate duce spre degradare si moarte. Legati un brat, imobilizându-l fie si numai pentru câteva sãptãmâni, apoi eliberati-l si veti vedea cã este mai slab decât cel pe care l-ati folosit cu  moderatie în tot acest timp. Inactivitatea produce acelasi efect asupra întregului sistem muscular.

   Inactivitatea este o cauzã prolificã a bolilor. Exercitiul fizic învioreazã si regleazã circulatia sângelui, însã în inactivitate sângele nu circulã liber, iar transformãrile din el, atât de necesare pentru viatã si sãnãtate nu au loc. Pielea devine si ea inactivã. Impuritãtile nu sunt eliminate ca atunci când circulatia ar fi stimulatã prin exercitiu fizic viguros, pielea pãstratã într-o stare sãnãtoasã si plãmânii alimentati din belsug cu aer proaspãt, curat. Aceastã stare a organismului împovãreazã de douã ori mai mult organele excretoare, iar rezultatul este boala.

   Mersul pe jos este preferabil cãlãritului sau plimbãrii cu masina, pentru cã pune în miscare mai multi muschi. Plãmânii sunt siliti sã lucreze sãnãtos, cãci este imposibil sã umbli în pas vioi fãrã a-i umple cu aer.  

   Un asemenea exercitiu va fi în multe cazuri mai bun pentru sãnãtate decât medicamentele. Medicii îi sfãtuiesc adesea pe pacientii lor sã facã o cãlãtorie pe ocean, sã meargã la vreun izvor cu apã mineralã sau sã viziteze diferite locuri pentru a schimba mediul, când, în cele mai multe cazuri, dacã ar mânca în mod cumpãtat si ar face exercitii fizice sãnãtoase, cu voiosie, s-ar reânsãnãtosi si ar economisi bani si timp.”                                          D.V. cap. Odihna ca Remediu   

 

   Abstinenta de la toxice

 

   „În ce priveste ceaiul (cu teinã), cafeaua, tutunul si bãuturile alcoolice, singura cale sigurã este de a nu lua, nu gusta, a nu atinge. Actiunea ceaiului (tare cu teinã), cafelei si a altor bãuturi similare este îndreptatã în aceeasi directie cu cea a alcoolului si tutunului si în unele cazuri este la fel de greu de renuntat la acest obicei ca în cazul betivului cãruia îi este greu sã se lase de bãuturile ametitoare. Cei care încearcã sã renunte la aceste stimulente vor avea un timp simtãmântul unei pierderi si vor suferi fãrã ele. Însã, prin perseverentã, vor birui acea poftã puternicã si vor înceta sã le mai simtã lipsa. S-ar putea ca organismul sã aibã nevoie de ceva timp pentru a se reface de pe urma abuzului la care a fost supus; dar dati-i o sansã si îsi va recãpãta fortele, fãcându-si lucrarea bine si cu spor.”                                  D.V. cap. Stimulente si Narcotice

   „Sãnãtatea este incompatibilã cu folosirea drogurilor, chiar dacã sunt legale sau ilegale; celulelor noastre putin le pasã asta. Se începe sã se consume cu pretentia de a fi mai bine, si se terminã ca sã se ia pentru a nu fi mai rãu. A evita consumul de aceste substante este una din cele mai mari decizii care se poate lua în favoarea unei vieti sãnãtoase  si fericite.” 

                   Profitã! Alimente care vindecã si previn pag.13

  

    Vindecarea mintii

 

   „Legãtura care existã între minte si trup este foarte strânsã. Când unul este afectat, celãlalt se resimte. Starea mintii afecteazã sãnãtatea într-o mãsurã mai mare decât îsi dau seama multi. Multe dintre bolile de care suferã oamenii sunt rezultatul depresiei mintale. Durerea, nelinistea, nemultumirea, remuscarea, vinovãtia, neâncrederea, toate au tendinta sã zdrobeascã fortele vitale si sã producã degenerare si moarte.

   Curajul, speranta, credinta, simpatia, iubirea dau sãnãtate si prelungesc viata. O minte împãcatã, un spirit voios înseamnã sãnãtate pentru corp si tãrie pentru suflet. „O inimã veselã este un bun leac” (Proverbe 17:22).

   Este nevoie de multã întelepciune când avem de-a face cu boli provocate prin intermediul mintii. O inimã îndureratã, bolnavã, o minte descurajatã are nevoie de un tratament blând. De multe ori, un anumit necaz legat de vietuirea în cãmin roade, asemenea cangrenei, pânã în adâncul sufletului si slãbeste forta vitalã. Si uneori se întâmplã cã remuscãrile pentru pãcate submineazã constitutia individului si dezechilibreazã intelectul. Numai printr-o compasiune plinã de cãldurã pot fi ajutati astfel de bolnavi. Medicul ar trebui mai întâi sã le câstige încrederea si dupã aceea sã le îndrepte atentia cãtre marele Vindecãtor. Dacã li se poate dirija credinta cãtre adevãratul Medic, iar ei pot avea încredere cã El se ocupã de cazul lor, aceasta va aduce usurare mintii si adesea sãnãtate corpului.”               D.V. cap. Vindecarea Mintii

 

„Nu vã îngrijorati de nimic; ci în orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugãciuni si cereri, cu multumiri.”                    Filipeni  4:6

 

„Sub imperiul unor influente ca acestea, multi suferinzi vor fi cãlãuziti pe calea vietii. Îngeri ceresti coopereazã cu uneltele omenesti pentru a aduce încurajare, nãdejde, bucurie si pace în inimile celor bolnavi si suferinzi. În asemenea conditii, cei bolnavi sunt de douã ori binecuvântati si multi îsi regãsesc sãnãtatea. Pasul cel tremurat îsi recapãtã elasticitatea. Ochiul îsi redobândeste strãlucirea. Cei deznãdãjduiti se îmbãrbãteazã. Fizionomia, odatã disperatã, poartã acum o expresie de bucurie. Tonurile plângãtoare ale vocii se schimbã în tonuri de voiosie si multumire.”       D.V. cap. În contact cu Natura

 

  

Pentru mai multe informatii: www.aievea.net/Mens sana in corpore sano

                                                  http://asteptandadouavenire.blogspot.com

                                                  revelatia.ro

                                                  canal de youtube: esperandoajesus

 

MAREA RESETARE

„Criza Covid-19 ne-a arătat că sistemele noastre învechite nu mai sunt potrivite cu secolul al XXI-lea. Ea a evidențiat lipsa fundamentală a coeziunii sociale, a corectitudinii, incluziunii și egalității. Acum este momentul istoric, timpul nu doar pentru a combate virusul real, ci și pentru a configura sistemul pentru nevoile erei post-corona. Dar avem o altă alegere: putem construi un nou contract social. Pe scurt, avem nevoie de o Mare Resetare. Trebuie să mobilizăm toți constituenții societății noastre globale să lucreze împreună. Nu trebuie să ratăm această fereastră de oportunitate”, a declarat Klaus Schwab, președintele executiv al „Forumului Economic Mondial”.

Dacă va câștiga tabăra progresistă, viitorul omenirii va arăta astfel:

1. Nu veți mai deține nimic și veți fi mulțumiți de asta.

2. Statele Unite nu vor mai fi super-puterea care conduce lumea.

3. Nu veți mai muri așteptând după un donator de organe, acestea urmând a fi obținute prin imprimare 3D.

4. Veți mânca mult mai puțină carne, aceasta va deveni un „răsfăț ocazional” și nu va mai fi inclusă în hrana de bază, iar asta pentru binele mediului înconjurător și al sănătății voastre.

5. Un miliard de oameni vor fi strămutați geografic de schimbările climatice - Granițele Deschise teoretizate de Soroș.

6. Poluatorii vor avea de plătit pentru emisiile de dioxid de carbon, impunându-se un preț global pentru acestea. Aceasta va face combustibilii fosili de domeniul trecutului.

7. V-ați putea pregăti să mergeți pe Marte. Oamenii de știință vor fi descoperit până atunci cum să vă mențină sănătoși în spațiu.

8. Valorile occidentale vor fi fost testate până la punctul de rupere. Mecanismele de control și echilibrare care stau la baza democrațiilor noastre nu trebuie uitate.

Conform predicțiilor lui Martin Armstrong, pandemia ar fi mai degrabă o criză pusă în scenă de liderii globaliști pentru a determina implementarea agendei Marii Restări, iar carantinările ar fi instrumente de punere pe butuci a economiei în scopul naționalizării întregii industrii și a falimentării micilor afaceri care țineau în viață clasa de mijloc. În ultimă instanță, se va trece de la acest socialism prefigurat, în care cetățenii încă mai dețin mici proprietăți, la adevăratul comunism, în care guvernele dețin tot ce există.

”Forumul Economic Mondial este arhitectul Marii Resetări și al celei de a patra revoluții industriale. Au inventat hashtagul ”să reconstruim mai bine”, care a devenit foarte popular printre elitele guvernamentale din întreaga lume. În viziunea Forumului Economic Mondial, participanții la Davos vor ajunge să fie proprietarii a tot ceea ce voi veți închiria. Și credeți-mă, nu va fi o întreprindere filantropică”.

”Într-adevăr, reducându-ne pe toți la statutul de utilizator, nu de de proprietar, lumea poate deveni mai egală, pentru că puterea, autoritatea și banii se vor concentra în mâinile câtorva, în timp ce restul vor fi niște vasali economici ai acestor oligarhi”.

SALVEAZĂ PLANETA, RENUNȚĂ LA MASINĂ – K.S.

Oamenii sunt acum animale hackabile. Toată ideea că oamenii au acest suflet sau spirit, nimeni nu știe ce se întâmplă în ei, și au liberul arbitru – asta s-a terminat.

”Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu.” Geneza 2:7

Yuval Harari, care este foarte apropiat de Klaus Schwab, fiind consilierul lui, a declarat că actualmente știința se preocupă de piratarea omului. Ce a avut el în vedere și ce va însemna, pentru omenire, această piratare a omului? (….)

Cu puțină vreme în urmă, consilierul lui Klaus Schwab, expert al FEI, istoric, Yuval Harari, a relatat că omenirea va trece la o digitalizare totală când absolut totul, dar totul va fi monitorizat. Conform spuselor lui, este momentul acordului pentru o urmărire totală, nu doar într-o societate totalitară, dar și în una democratică. Iar urmărirea omului nu va fi doar exterioară, ci și una subcutanată. Sarcina lui Harari și al adepților lui este de a-l pirata pe om și a înțelege ce se petrece în interiorul lui, să înțeleagă ce îl mișcă. În urma noastră se află două revoluții – cea din IT și cea biologică. Se reunesc sub forma unui senzor biometric. Este un dispozitiv, este o tehnologie care convertește datele biologice în date digitalizate. Aceste date vor fi procesate de computer și ne vor oferi posibilitatea să monitorizăm oamenii, în mod subcutanat, a spus Harari. Harari este sigur că la începutul secolului al 21-lea, cea mai mare parte a populației este inutilă pur și simplu, deoarece viitorul aparține unui număr tot mai mare de tehnologii. Majoritatea oamenilor nu aduc nicio contribuție la acest viitor, spune Harari. O singură contribuție au acești oameni de prisos, datele lor personale care vor fi folosite pentru a pirata omenirea și pentru a antrena inteligența artificială, ceea ce îi va permite să previzualizeze alegerile oamenilor mult mai bine decât o fac ei înșiși.

AGENDA ONU 2030

Agenda 2030 cuprinde cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

1. Fără sărăcie – Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context.

2. Foamete zero – Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.

3. Sănătate şi bunăstare – Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

4. Educaţie de calitate – Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii, pentru toţi.

5. Egalitate de gen – Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.

6. Apă curată şi sanitaţie – Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.

7. Energie curată şi la preţuri accesibile – Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

8. Muncă decentă şi creştere economică – Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.

9. Industrie, inovaţie şi infrastructură – Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.

10. Inegalităţi reduse – Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta. 

11. Oraşe şi comunităţi durabile – Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. 

12. Consum şi producţie responsabile – Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

13. Acţiune climatică – Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.

14. Viaţa acvatică – Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

15. Viaţa terestră – Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.

16. Pace, justiţie şi instituţii eficiente – Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile. 

17. Parteneriate pentru realizarea obiectivelor - Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlinește. – PROVERBE 19

APOCALIPSA 13

1 Apoi am stat pe nisipul mării. Și am văzut ridicându-se din mare o fiară cu zece coarne și șapte capete; pe coarne avea zece cununi împărătești, și pe capete avea nume de hulă. 2 Fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard; avea labe ca de urs și gură ca o gură de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie și o stăpânire mare. 3 Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Și tot pământul se mira după fiară. 4 Și au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Și au început să se închine fiarei, zicând: „Cine se poate asemăna cu fiara și cine se poate lupta cu ea?” 5 I s-a dat o gură care rostea vorbe mari și hule. Și i s-a dat putere să lucreze patruzeci și două de luni. 6 Ea și-a deschis gura și a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul și pe cei ce locuiesc în cer. 7 I s-a dat să facă război cu sfinții și să-i biruie. Și i s-a dat stăpânire peste orice seminție, peste orice norod, peste orice limbă și peste orice neam. 8 Și toți locuitorii pământului i se vor închina, toți aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieții Mielului care a fost junghiat.

APOCALIPSA 17 7 Și îngerul mi-a zis: „De ce te miri? Îți voi spune taina acestei femei și a fiarei care o poartă și care are cele șapte capete și cele zece coarne. 8 Fiara pe care ai văzut-o era, și nu mai este. Ea are să se ridice din Adânc și are să se ducă la pierzare. Și locuitorii pământului, ale căror nume n-au fost scrise de la întemeierea lumii în Cartea Vieții, se vor mira când vor vedea că fiara era, nu mai este, și va veni. – 9 Aici este mintea plină de înțelepciune. – Cele șapte capete sunt șapte munți pe care șade femeia.

”Dar romanismul, ca sistem, nu este mai în armonie cu Evanghelia lui Hristos acum decât în oricare altă perioadă din istoria lui. Bisericile protestante se găsesc într-o mare întunecime, dacă nu vor lua aminte la semnele vremurilor. Biserica Romană țintește departe în planurile și în căile ei de lucru. Ea folosește orice ocazie pentru a-și extinde influența și a-și mări puterea în pregătirea pentru o luptă crudă și hotărâtă, spre a-și recâștiga controlul asupra lumii, a reîncepe prigoana și a strica tot ce a făcut protestantismul. Catolicismul câștigă teren în orice direcție. Se poate vedea creșterea numărului de biserici și de capele în țările protestante. Priviți la popularitatea colegiilor și a seminarilor catolice în America, într-o mare măsură patronate de protestanți. Urmăriți creșterea ritualismului în Anglia și frecventele dezertări către rândurile catolicilor. Aceste lucruri ar trebui să trezească îngrijorarea tuturor acelora care prețuiesc principiile romane curate ale Evangheliei.” ”Biserica papală nu va renunța niciodată la pretenția de infailibilitate. Ea susține că tot ce a făcut, persecutându-i pe aceia care au respins dogmele ei, este drept; dar n-ar repeta ea aceleași fapte, dacă i s-ar oferi ocazia? Să fie înlăturate restricțiile impuse acum de guvernele pământești, iar Roma să fie pusă din nou în puterea ei de mai înainte și foarte repede s-ar vedea o renaștere a tiraniei și a persecuției ei.” ” “Constituția Statelor Unite garantează libertatea de conștiință. Nimic nu este mai scump și mai fundamental decât aceasta. Papa Pius IX, în Enciclica sa din 15 August 1854, spunea: ‘Învățăturile absurde și greșite în apărarea libertății de conștiință sunt o erezie ucigătoare — o crimă, ca toate celelalte, cea mai îngrozitoare într-un stat’. Același papă, în Enciclica din 8 December 1864, îi anatemiza pe ‘aceia care susțin libertatea de conștiință și a închinării religioase’ și pe ‘toți aceia care susțin că biserica nu poate folosi forța’. Tonul pașnic al Romei în Statele Unite nu cere implicit și o schimbare a inimii. Ea este îngăduitoare acolo unde nu are putere. Episcopul O'Connor spune: ‘Libertatea religioasă este tolerată numai atâta vreme cât nu reprezintă o amenințare pentru lumea catolică’.... Arhiepiscopul din St. Louis spunea odată: ‘Erezia și necredința sunt crime; și în țările creștine, ca Italia și Spania, de exemplu, unde toți oamenii sunt catolici și unde religia catolică este o parte esențială a legii țării, ele sunt pedepsite la fel ca celelalte crime’....” T.V. cap.35 – Scopul Papalității, de E.G.White

Ce este ECUMENISMUL? Împlinește rugăciunea Domnului ”Ca toți să fie una?”

ECUMENÍSM s. n. Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic.substantiv neutru ecumenism

Ce vor face conducătorii lumii cât de curând? APOCALIPSA 17

”12 Cele zece coarne pe care le-ai văzut sunt zece împărați, care n-au primit încă împărăția, ci vor primi putere împărătească timp de un ceas împreună cu fiara. 13 Toți au același gând și dau fiarei puterea și stăpânirea lor.”

APOCALIPSA 13

”14 Și amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în fața fiarei. Ea a zis locuitorilor pământului să facă o icoană fiarei care avea rana de sabie, și trăia. 15 I s-a dat putere să dea suflare icoanei fiarei, ca icoana fiarei să vorbească și să facă să fie omorâți toți cei ce nu se vor închina icoanei fiarei. 16 Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, 17 și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. 18 Aici e înțelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om. Și numărul ei este șase sute șaizeci și șase.”

V I C A R V I S F I L I I D E I : 5+ 1+100+ 5+ 1+ 1+50+1+1+ 500+ 1 = 666

Este scris pe una din coroanele Papei și înseamnă:

LOCȚIITORUL LUI HRISTOS PE PĂMÂNT , iar catolicii îl numesc

dumnezeu pe pământ care are dreptul de a ierta păcatele. 2 Tesaloniceni 2:3-4. Numai Dumnezeu iartă păcatele făcute împotriva lui Dumnezeu, oamenii pot ierta păcatele făcute împotriva lor. Păcatele împotriva lui Dumnezeu sunt călcarea celor 10 PORUNCI – Exod 20

Apocalipsa 14

” 6 Și am văzut un alt înger, care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veșnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminții, oricărei limbi și oricărui norod. 7 El zicea cu glas tare: „Temeți-vă de Dumnezeu și dați-I slavă, căci a venit ceasul judecății Lui; și închinați-vă Celui ce a făcut cerul și pământul, marea și izvoarele apelor!” 8 Apoi a urmat un alt înger, al doilea, și a zis: „A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!” 9 Apoi a urmat un alt înger, al treilea, și a zis cu glas tare: „Dacă se închină cineva fiarei și icoanei ei și primește semnul ei pe frunte sau pe mână, 10 va bea și el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; și va fi chinuit în foc și în pucioasă, înaintea sfinților îngeri și înaintea Mielului. 11 Și fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Și nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei și icoanei ei și oricine primește semnul numelui ei! 12 Aici este răbdarea sfinților, care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.”

Deci toată lumea se va închina papalității conform celor scrise în Biblie. Chiar dacă nu înțelegem acum, dar vom vedea în curând că în spatele tuturor războaielor din timpul nostru este biserica Catolică, care face același lucru ca și în Evul Mediu. Apocalipsa 18 ne spune că toate popoarele lumii au făcut negoț cu această putere politico-religioasă, și că au fost amăgite de vrăjitoria ei. Nu este ușor de crezut aceste adevăruri, dar este scris în Sfânta Scriptură, și trebuie să se împlinească, cum s-a împlinit și până acum tot ce scrie acolo.

MARANATA 2031

http://asteptandadouavenire.blogspot.com

Mens Sana in Corpore Sano

"Sãnãtatea este o comoarã. Dintre toate averile vremelnice, sãnãtatea este cea mai pretioasã. Bogãtia, învãtãtura si cinstea sunt cumpãrate scump cu pretul vigorii sãnãtãtii. Niciuna dintre acestea nu pot asigura fericirea dacã lipseste sãnãtatea." Dietã si Hranã pag.21; E.G.White
"Corpul suportã multe abuzuri, aparent fãrã sã opunã rezistentã; apoi reactioneazã si face un efort hotãrât pentru a îndepãrta efectele tratamentului ingrat la care a fost supus. Efortul sãu de a corija aceste conditii se manifestã adesea prin febrã si diferite alte forme de boalã." Divina Vindecare pag.219; E.G.White
"În scolile noastre misionare, surorile de caritate trebuie sã primeascã învãtãturi de la doctori, bine înzestrati, si ca o parte din educatia lor, ele trebuie sã învete cum sã lupte cu boala, si sã le arate valoarea mijloacelor de vindecare naturale. Aceastã lucrare este foarte necesarã." Mãrturii pentru Comunitate vol.6 pag.125; E.G.White
Dând Clic aici puteti urmari mai multe emisiuni despre vindecarile aprobate de Tatãl Ceresc
Aici se poate urmari lansarea cartii "Manualul edenic de medicina naturista ..." de Doru Laza:

Pregatirea pentru Marea Stramtorare

Cum îl asteaptã si cum ar trebui sã-L astepte pe Domnul Isus, urmasii Sãi din aceste ultime zile ale istoriei acestei omeniri?

„Luati seama la voi însivã, ca nu cumva sã vi se tulbure inimile cu îmbuibare de mâncare si bãuturã, si cu îngrijorãrile vietii acesteia, si astfel ziua aceea sã vinã fãrã veste asupra voastrã.” Luca 21:34

Ni se adreseazã si nouã aceastã avertizare? „si astfel ziua aceea sã vinã fãrã veste asupra voastrã” ne aratã aplicatia avertizãrii asupra noastrã care trãim aceste clipe dinaintea „zilei acelea”?

De ce este nevoie de aceste avertizãri?

„Stiu faptele tale: cã nu esti nici rece, nici în clocot. O, dacã ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcã esti cãldicel, nici rece, nici în clocot, am sã te vãrs din gura Mea. Pentru cã zici: „Sunt bogat, m-am îmbogãtit, si nu duc lipsã de nimic, si nu stii cã esti ticãlos, nenorocit, sãrac orb si gol, te sfãtuiesc sã cumperi de la Mine aur curãtit prin foc, ca sã te îmbogãtesti; si haine albe, ca sã te îmbraci cu ele, si sã nu ti se vadã rusinea goliciunii tale; si doftorie pentru ochi, ca sã-ti ungi ochii si sã vezi.” Apoc.3:15-18

„În asa stare e înfãtisatã biserica din prezent. Îi lipseste cãldura evlaviei, a iubirii de adevãr si de aproapele; Si nu are nici o milã de cei sãrmani, bolnavi si nevoiasi. Ea e mândrã, lãudãroasã si nu simte cu nevoile omenirii suferinde. Totusi Domnul iubeste aceastã bisericã si îi trimite din nou o solie sau o invitatie la pocãintã.” Exp.Apoc.pag.278,3 l.m.

„Ceea ce este mai trist, la aceastã bisericã, este faptul cã ea nici nu-si dã seama de seama de starea ei nenorocitã. Ea se vede pe ea insãsi cu totul altfel de cum o vede Dumnezeu; ea se crede atât de bogatã încât nu mai simte lipsã de nimic. Ca si fariseul din pildã, ea numai se laudã cu starea ei exterioarã, înfloritoare, în aparentã. Enumerã cu mândrie institutiile si numãrul membrilor ei si strigã sus si tare: „sunt bogat si nu duc lipsã de nimic!”.” Exp.Apoc.pag.279,jos

Iubirea pentru lucrurile din lume a pus stãpânire pe inima multor asteptãtori ai celei de-a doua veniri a lui Hristos. Datoritã posibilitãtilor de a duce o viatã mai confortabilã, de a obtine cât mai multe lucruri necesare vietii, sau chiar care nu sunt neapãrat necesare, „iubirea de lume” a pus stãpânire pe inimile noastre, si cu cât avem mai multe posibilitãti de câstiguri materiale, adunãm cât mai multe lucruri în viata aceasta. !!!Problema nu este când noi strângem lucruri, care vin din mâna Tatãlui Ceresc, ci cã uitãm cã ele ne sunt date sã le folosim spre slava Celui care ni le-a dãruit!!!

„Atunci împãrãtia cerurilor se va asemãna cu un om, care, când era sã plece într-o altã tarã, a chemat pe robii sãi, si le-a încredintat avutia sa.” Mat.25:14

Domnul în marea Sa milã ne-a dat multe sfaturi cum sã folosim „avutia Sa” pe care ne-a încredintat-o.

„Domnul mi-a arãtat în repetate rânduri cã e în contrazicere cu Biblia a ne îngriji de a face provizii pentru trebuintele noastre din timpul strâmtorãrii. Eu am vãzut cã atunci când sfintii îsi vor aduna pentru sine în câmpurile lor rezerve de alimente pentru hranã în timpul strâmtorãrii, când sabia, foametea si ciuma vor veni peste pãmânt toate cele strânse vor fi rãpite de mâini violente, iar tarinile lor vor fi recoltate de cei strãini. Atunci va fi timpul de a ne încrede în totul Domnului si El va purta grija pentru noi. Eu am vãzut cã pâinea si apa noastrã ne vor fi asigurate în acel timp si noi nu vom suferi lipsã sau foamete, cãci Dumnezeu este în stare sã pregãteascã pentru noi o masa în pustie.

Case si tarini nu vor mai fi sfintilor de nici un folos în timpul de strâmtorare, pentru cã atunci ei vor trebui sã fugã din fata multimii înfuriate; în acest timp ei nu mai pot întrebuinta avutul lor pentru rãspândirea adevãrului prezent. Eu am vãzut cã vointa lui Dumnezeu este ca sfintii sã se libereze de orice povarã si sã facã un legãmânt cu Dumnezeu prin jertfã mai înainte de a veni timpul de strâmtorare. Dacã ei vor fi pus avutul lor pe altarul lui Dumnezeu si vor ruga serios pe Domnul spre a le face cunoscutã datoria lor, atunci El le va arãta când este timpul de a renunta la aceste lucruri. Astfel, în timpul strâmtorãrii ei vor fi liberati si nu vor mai avea nici o greutate care sã-i împovãreze.

Eu am vãzut cã dacã unii tineau cu tãrie la avutul lor si nu întrebau pe Domnul despre datoriile lor, nici Domnul nu le fãcea cunoscut aceasta. Lor le-a fost permis sã-si pãstreze avutul lor, dar în timpul strâmtorãrii aceasta va deveni în fata lor asemenea unui munte care amenintã sã-i striveascã; atunci ei vor încerca sã renunte la el, dar nu vor mai fi în stare. Eu am auzit pe unii plângându-se: ”Lucrarea a fost în nevoi, poporul lui Dumnezeu a suferit lipsã pentru adevãr si noi n-am fãcut nici o sfortare pentru a ajuta nevoilor lor; acum toatã averea noastrã e fãrã valoare. O, dacã am fi dat-o si ne-am fi adunat o comoarã în cer!” Eu am vãzut cã o jertfã nu creste, ci scade si este consumatã. Am mai vãzut cã Dumnezeu nu cere de la toti copiii Sãi sã vândã averile lor în acelasi timp, ci dacã doresc sã fie învãtati El îi va învãta în timpul de nevoie când si cât de mult sã vândã. Unora li s-a cerut în timpurile trecute, sã-si punã averile lor la dispozitie pentru trebuintele lucrãrii advente, pe când altora li s-a permis sã le pãstreze pânã când va fi nevoie. Dar când lucrarea va avea trebuintã atunci datoria lor este de a vinde.

Eu am vãzut cã solia: ”Vindeti averile voastre si dati milostenie”, unii nu o vesteau în deplina ei luminã si scopul cuvintelor Domnului nostru nu le era destul de lãmurit prezentat. Scopul vânzãrii nu este de a da acelora care sunt în stare sã lucreze si sã se întretinã pe ei însisi, ci pentru rãspândirea adevãrului.” Exp. Si Viz.pag.31-32

De ce a ajuns biserica „încropitã” cu toate sfaturile de la Domnul, pe care trebuia sã le punã în practicã?

„Am vãzut cã Satana porunceste îngerilor sãi sã punã lanturile sale îndeosebi pentru acei care asteaptã a doua venire a lui Hristos si tin toate poruncile lui Dumnezeu. Satan a spus îngerilor sãi cã bisericile sunt adormite; el vrea însã sã creascã puterea si minunile sale mincinoase si mai mult sã-i tinã prinsi. „Dar noi”, spune el, „urâm secta sabatistilor; cãci ei lucreazã mereu contra noastrã si ne rãpesc supusii pentru a tine legea lui Dumnezeu cea atât de urâtã nouã. Mergeti si umpleti de griji pe acei care au tarine si bani. Dacã îi veti putea determina ca sã-si îndrepte inimile cãtre aceste lucruri atunci îi vom putea câstiga. Ei pot mãrturisi credinta cât vor vrea, numai faceti-i sã poarte mai multã grijã pentru bani decât pentru prosperitatea împãrãtiei lui Hristos; sau pentru rãspândirea adevãrurilor pe care noi le urâm. Înfãtisati-le lumea în lumina cea mai favorabilã pentru care ei s-o poatã iubi si adora. Noi trebuie sã pãstrãm în rândurile noastre toate mijloacele asupra cãrora putem câstiga stãpânirea. Cu cât urmasii lui Hristos vor consacra mai multe mijloace în serviciul Sãu, cu atât mai mult vor vãtãma împãrãtia noastrã, cãci vor atrage la ei pe supusii nostrii. Când ei rânduiesc adunãri în diferite locuri noi suntem în primejdie. Atunci fiti foarte veghetori. Provocati dacã e posibil încurcãturi si tulburãri. Distrugeti iubirea între ei. Descurajati si întristati pe predicatori; cãci noi îi urâm. Înfãtisati celor cu mijloace orice scuzã posibilã ca ei sã nu dãruiascã ceva. Puneti stãpânire dacã e posibil pe orice afacere bãneascã si aduceti pe predicatorii lor în sãrãcie si mizerie. Aceasta va slãbi curajul lor. Luptati-vã pentru orice palmã de loc. Faceti ca lãcomia si iubirea de comori pãmântesti sã fie trãsãturile principale ale caracterului lor. Atâta timp cât aceste trãsãturi vor predomina în caracterul lor, harul si sfintirea vor fi înãbusite. Strâmtorati-i din toate pãrtile si atunci ei vor fi ai nostrii cu sigurantã. Prin aceasta nu numai cã vom fi siguri de ei, dar influenta lor pe care o urâm nu va mai conduce si pe altii pe calea care duce spre cer. Când vreunul va încerca totusi sã dea puneti-i în inimã gândul ca sã fie cât mai zgârcit.” Exp. Si Viz.pag.166, cap. „Lãcomia”

Acest manifest a lui Satana si-a vãzut împlinirea în zilele noastre? Sã rãspundem fiecare pentru sine.

„Dacã biserica lui Hristos si-ar fi fãcut lucrarea rânduitã de Domnul, lumea ar fi fost deja avertizatã, iar Domnul Isus ar fi venit pe pãmânt cu putere si cu slavã mare.” H.L.L.pag.519,jos; cap.69 !!!Aceastã carte a fost scrisã în jurul anului 1900!!!

Ce trebuie sã facem noi în aceastã situatie?

„De aceea zice: „Desteaptã-te tu, care dormi, scoalã-te din morti, si Hristos te va lumina. Luati seama deci sã umblati cu bãgãre de seama, nu ca niste neântelepti, ci ca niste întelepti. Rãscumpãrati vremea, cãci zilele sunt rele.” Efes.5:14-16

„Cine vrea sã se consacre acum în slujba Domnului? Cine vrea sã fãgãduiascã acum cã nu se va uni cu lumea, ci cã va iesi din lume si se va deosebi, refuzând de a-si mânji sufletul cu lucrurile si faptele lumii, care au tinut biserica sub influenta vrãjmasului? T.2 mic,pag.276

În final ar trebui sã tinem seama de sfatul Domnului Isus:

„Nu vã strângeti comori pe pãmânt, unde le mãnâncã moliile si rugina, si unde le sapã si le furã hotii; Ci strângeti-vã comori în cer, unde nu le mãnâncã moliile si rugina, si unde hotii nu le sapã, nici nu le furã. Pentru cã unde este comoara voastrã, acolo va fi inima voastrã.” Mat.6:19-21

Si sã nu uitãm fãgãduinta Sa:

„Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toti sfintii îngeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despãrtii pe unii de altii cum desparte pãstorul oile de capre; si va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. Atunci Împãratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniti binecuvântatii Tatãlui Meu de mosteniti Împãrãtia, care v-a fost pregãtitã de la întemeierea lumii.” Mat.25:31-34

Strigatul Mut

Mai este valabila porunca a sasea? "Sa nu ucizi"
Stiinta ne ajuta sa intelegem mai bine de ce a zis Dumnezeu ca nu este bine sa luam viata fiintelor umane, mai ales cand se afla in imposibilitate de aparare.
Dar in privinta animalelor? De unde au ele viata? Ele nu trebuiesc protejate la fel ca si fiintele omenesti? Ce spune si Biblia despre aceasta? "
"Cine junghie un bou ca jertfa, nu este mai bun decat cel ce ucide un om; cine jertfeste un miel este ca cel ce ar rupe gatul unui caine, cine aduce un dar de mancare, este ca cel ce ar varsa sange de porc, cine arde tamaie, este ca cel ce s-ar inchina la idoli; toti acestia isi aleg caile lor, si sufletul lor gaseste placere in uraciunile lor."
ISAIA 66:3
"In accidente si calamitati pe mare si pe uscat, in marile conflagratii, in uragane violente si furtuni cu grindina groaznice, in inundatii, cicloane, valuri uriase si cutremure, Satana isi exercita puterea in toate locurile, in mii de forme. El distruge recolta gata coapta si urmarea este foametea si suferinta. El infecteaza aerul cu germenii ucigatori si mii de oameni pier din cauza epidemiilor. Aceste nenorociri vor deveni din ce in ce mai frecvente si mai dezastruoase. Distrugerea va veni atat asupra oamenilor, cat si a animalelor." "Marea Lupta" - Ellen G. White pag.590; cap.36
Aceasta carte a fost scrisa in anul 1890.
Acum oamenii participa impreuna cu Satana, marele Distrugator, la distrugerea vietii pe acest pamant. Dar Tatal Ceresc vegheaza asupra ceea ce se intampla, si va interveni in ceasul acesta greu: "Neamurile se maniasera, dar a venit mania Ta; a venit vremea sa judeci pe cei morti, sa rasplatesti pe robii Tai prooroci, pe sfinti si pe cei ce se tem de Numele Tau, mici si mari, si sa prapadesti pe cei ce prapadesc pamantul."
Apocalipsa 11:18

Da click aici ca sa vezi video-ul in Youtube

Evenimente Finale

Dând clic aici puteti intra pe revelatia.ro, unde puteti afla mai multe

Noua Ordine Mondiala

Dând clic aici puteti gãsi mai multe videouri despre NOM