Pregatirea pentru Marea Stramtorare

Cum îl asteaptã si cum ar trebui sã-L astepte pe Domnul Isus, urmasii Sãi din aceste ultime zile ale istoriei acestei omeniri?

„Luati seama la voi însivã, ca nu cumva sã vi se tulbure inimile cu îmbuibare de mâncare si bãuturã, si cu îngrijorãrile vietii acesteia, si astfel ziua aceea sã vinã fãrã veste asupra voastrã.” Luca 21:34

Ni se adreseazã si nouã aceastã avertizare? „si astfel ziua aceea sã vinã fãrã veste asupra voastrã” ne aratã aplicatia avertizãrii asupra noastrã care trãim aceste clipe dinaintea „zilei acelea”?

De ce este nevoie de aceste avertizãri?

„Stiu faptele tale: cã nu esti nici rece, nici în clocot. O, dacã ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcã esti cãldicel, nici rece, nici în clocot, am sã te vãrs din gura Mea. Pentru cã zici: „Sunt bogat, m-am îmbogãtit, si nu duc lipsã de nimic, si nu stii cã esti ticãlos, nenorocit, sãrac orb si gol, te sfãtuiesc sã cumperi de la Mine aur curãtit prin foc, ca sã te îmbogãtesti; si haine albe, ca sã te îmbraci cu ele, si sã nu ti se vadã rusinea goliciunii tale; si doftorie pentru ochi, ca sã-ti ungi ochii si sã vezi.” Apoc.3:15-18

„În asa stare e înfãtisatã biserica din prezent. Îi lipseste cãldura evlaviei, a iubirii de adevãr si de aproapele; Si nu are nici o milã de cei sãrmani, bolnavi si nevoiasi. Ea e mândrã, lãudãroasã si nu simte cu nevoile omenirii suferinde. Totusi Domnul iubeste aceastã bisericã si îi trimite din nou o solie sau o invitatie la pocãintã.” Exp.Apoc.pag.278,3 l.m.

„Ceea ce este mai trist, la aceastã bisericã, este faptul cã ea nici nu-si dã seama de seama de starea ei nenorocitã. Ea se vede pe ea insãsi cu totul altfel de cum o vede Dumnezeu; ea se crede atât de bogatã încât nu mai simte lipsã de nimic. Ca si fariseul din pildã, ea numai se laudã cu starea ei exterioarã, înfloritoare, în aparentã. Enumerã cu mândrie institutiile si numãrul membrilor ei si strigã sus si tare: „sunt bogat si nu duc lipsã de nimic!”.” Exp.Apoc.pag.279,jos

Iubirea pentru lucrurile din lume a pus stãpânire pe inima multor asteptãtori ai celei de-a doua veniri a lui Hristos. Datoritã posibilitãtilor de a duce o viatã mai confortabilã, de a obtine cât mai multe lucruri necesare vietii, sau chiar care nu sunt neapãrat necesare, „iubirea de lume” a pus stãpânire pe inimile noastre, si cu cât avem mai multe posibilitãti de câstiguri materiale, adunãm cât mai multe lucruri în viata aceasta. !!!Problema nu este când noi strângem lucruri, care vin din mâna Tatãlui Ceresc, ci cã uitãm cã ele ne sunt date sã le folosim spre slava Celui care ni le-a dãruit!!!

„Atunci împãrãtia cerurilor se va asemãna cu un om, care, când era sã plece într-o altã tarã, a chemat pe robii sãi, si le-a încredintat avutia sa.” Mat.25:14

Domnul în marea Sa milã ne-a dat multe sfaturi cum sã folosim „avutia Sa” pe care ne-a încredintat-o.

„Domnul mi-a arãtat în repetate rânduri cã e în contrazicere cu Biblia a ne îngriji de a face provizii pentru trebuintele noastre din timpul strâmtorãrii. Eu am vãzut cã atunci când sfintii îsi vor aduna pentru sine în câmpurile lor rezerve de alimente pentru hranã în timpul strâmtorãrii, când sabia, foametea si ciuma vor veni peste pãmânt toate cele strânse vor fi rãpite de mâini violente, iar tarinile lor vor fi recoltate de cei strãini. Atunci va fi timpul de a ne încrede în totul Domnului si El va purta grija pentru noi. Eu am vãzut cã pâinea si apa noastrã ne vor fi asigurate în acel timp si noi nu vom suferi lipsã sau foamete, cãci Dumnezeu este în stare sã pregãteascã pentru noi o masa în pustie.

Case si tarini nu vor mai fi sfintilor de nici un folos în timpul de strâmtorare, pentru cã atunci ei vor trebui sã fugã din fata multimii înfuriate; în acest timp ei nu mai pot întrebuinta avutul lor pentru rãspândirea adevãrului prezent. Eu am vãzut cã vointa lui Dumnezeu este ca sfintii sã se libereze de orice povarã si sã facã un legãmânt cu Dumnezeu prin jertfã mai înainte de a veni timpul de strâmtorare. Dacã ei vor fi pus avutul lor pe altarul lui Dumnezeu si vor ruga serios pe Domnul spre a le face cunoscutã datoria lor, atunci El le va arãta când este timpul de a renunta la aceste lucruri. Astfel, în timpul strâmtorãrii ei vor fi liberati si nu vor mai avea nici o greutate care sã-i împovãreze.

Eu am vãzut cã dacã unii tineau cu tãrie la avutul lor si nu întrebau pe Domnul despre datoriile lor, nici Domnul nu le fãcea cunoscut aceasta. Lor le-a fost permis sã-si pãstreze avutul lor, dar în timpul strâmtorãrii aceasta va deveni în fata lor asemenea unui munte care amenintã sã-i striveascã; atunci ei vor încerca sã renunte la el, dar nu vor mai fi în stare. Eu am auzit pe unii plângându-se: ”Lucrarea a fost în nevoi, poporul lui Dumnezeu a suferit lipsã pentru adevãr si noi n-am fãcut nici o sfortare pentru a ajuta nevoilor lor; acum toatã averea noastrã e fãrã valoare. O, dacã am fi dat-o si ne-am fi adunat o comoarã în cer!” Eu am vãzut cã o jertfã nu creste, ci scade si este consumatã. Am mai vãzut cã Dumnezeu nu cere de la toti copiii Sãi sã vândã averile lor în acelasi timp, ci dacã doresc sã fie învãtati El îi va învãta în timpul de nevoie când si cât de mult sã vândã. Unora li s-a cerut în timpurile trecute, sã-si punã averile lor la dispozitie pentru trebuintele lucrãrii advente, pe când altora li s-a permis sã le pãstreze pânã când va fi nevoie. Dar când lucrarea va avea trebuintã atunci datoria lor este de a vinde.

Eu am vãzut cã solia: ”Vindeti averile voastre si dati milostenie”, unii nu o vesteau în deplina ei luminã si scopul cuvintelor Domnului nostru nu le era destul de lãmurit prezentat. Scopul vânzãrii nu este de a da acelora care sunt în stare sã lucreze si sã se întretinã pe ei însisi, ci pentru rãspândirea adevãrului.” Exp. Si Viz.pag.31-32

De ce a ajuns biserica „încropitã” cu toate sfaturile de la Domnul, pe care trebuia sã le punã în practicã?

„Am vãzut cã Satana porunceste îngerilor sãi sã punã lanturile sale îndeosebi pentru acei care asteaptã a doua venire a lui Hristos si tin toate poruncile lui Dumnezeu. Satan a spus îngerilor sãi cã bisericile sunt adormite; el vrea însã sã creascã puterea si minunile sale mincinoase si mai mult sã-i tinã prinsi. „Dar noi”, spune el, „urâm secta sabatistilor; cãci ei lucreazã mereu contra noastrã si ne rãpesc supusii pentru a tine legea lui Dumnezeu cea atât de urâtã nouã. Mergeti si umpleti de griji pe acei care au tarine si bani. Dacã îi veti putea determina ca sã-si îndrepte inimile cãtre aceste lucruri atunci îi vom putea câstiga. Ei pot mãrturisi credinta cât vor vrea, numai faceti-i sã poarte mai multã grijã pentru bani decât pentru prosperitatea împãrãtiei lui Hristos; sau pentru rãspândirea adevãrurilor pe care noi le urâm. Înfãtisati-le lumea în lumina cea mai favorabilã pentru care ei s-o poatã iubi si adora. Noi trebuie sã pãstrãm în rândurile noastre toate mijloacele asupra cãrora putem câstiga stãpânirea. Cu cât urmasii lui Hristos vor consacra mai multe mijloace în serviciul Sãu, cu atât mai mult vor vãtãma împãrãtia noastrã, cãci vor atrage la ei pe supusii nostrii. Când ei rânduiesc adunãri în diferite locuri noi suntem în primejdie. Atunci fiti foarte veghetori. Provocati dacã e posibil încurcãturi si tulburãri. Distrugeti iubirea între ei. Descurajati si întristati pe predicatori; cãci noi îi urâm. Înfãtisati celor cu mijloace orice scuzã posibilã ca ei sã nu dãruiascã ceva. Puneti stãpânire dacã e posibil pe orice afacere bãneascã si aduceti pe predicatorii lor în sãrãcie si mizerie. Aceasta va slãbi curajul lor. Luptati-vã pentru orice palmã de loc. Faceti ca lãcomia si iubirea de comori pãmântesti sã fie trãsãturile principale ale caracterului lor. Atâta timp cât aceste trãsãturi vor predomina în caracterul lor, harul si sfintirea vor fi înãbusite. Strâmtorati-i din toate pãrtile si atunci ei vor fi ai nostrii cu sigurantã. Prin aceasta nu numai cã vom fi siguri de ei, dar influenta lor pe care o urâm nu va mai conduce si pe altii pe calea care duce spre cer. Când vreunul va încerca totusi sã dea puneti-i în inimã gândul ca sã fie cât mai zgârcit.” Exp. Si Viz.pag.166, cap. „Lãcomia”

Acest manifest a lui Satana si-a vãzut împlinirea în zilele noastre? Sã rãspundem fiecare pentru sine.

„Dacã biserica lui Hristos si-ar fi fãcut lucrarea rânduitã de Domnul, lumea ar fi fost deja avertizatã, iar Domnul Isus ar fi venit pe pãmânt cu putere si cu slavã mare.” H.L.L.pag.519,jos; cap.69 !!!Aceastã carte a fost scrisã în jurul anului 1900!!!

Ce trebuie sã facem noi în aceastã situatie?

„De aceea zice: „Desteaptã-te tu, care dormi, scoalã-te din morti, si Hristos te va lumina. Luati seama deci sã umblati cu bãgãre de seama, nu ca niste neântelepti, ci ca niste întelepti. Rãscumpãrati vremea, cãci zilele sunt rele.” Efes.5:14-16

„Cine vrea sã se consacre acum în slujba Domnului? Cine vrea sã fãgãduiascã acum cã nu se va uni cu lumea, ci cã va iesi din lume si se va deosebi, refuzând de a-si mânji sufletul cu lucrurile si faptele lumii, care au tinut biserica sub influenta vrãjmasului? T.2 mic,pag.276

În final ar trebui sã tinem seama de sfatul Domnului Isus:

„Nu vã strângeti comori pe pãmânt, unde le mãnâncã moliile si rugina, si unde le sapã si le furã hotii; Ci strângeti-vã comori în cer, unde nu le mãnâncã moliile si rugina, si unde hotii nu le sapã, nici nu le furã. Pentru cã unde este comoara voastrã, acolo va fi inima voastrã.” Mat.6:19-21

Si sã nu uitãm fãgãduinta Sa:

„Când va veni Fiul omului în slava Sa, cu toti sfintii îngeri, va sedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despãrtii pe unii de altii cum desparte pãstorul oile de capre; si va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. Atunci Împãratul va zice celor de la dreapta Lui: „Veniti binecuvântatii Tatãlui Meu de mosteniti Împãrãtia, care v-a fost pregãtitã de la întemeierea lumii.” Mat.25:31-34

Strigatul Mut

Mai este valabila porunca a sasea? "Sa nu ucizi"
Stiinta ne ajuta sa intelegem mai bine de ce a zis Dumnezeu ca nu este bine sa luam viata fiintelor umane, mai ales cand se afla in imposibilitate de aparare.
Dar in privinta animalelor? De unde au ele viata? Ele nu trebuiesc protejate la fel ca si fiintele omenesti? Ce spune si Biblia despre aceasta? "
"Cine junghie un bou ca jertfa, nu este mai bun decat cel ce ucide un om; cine jertfeste un miel este ca cel ce ar rupe gatul unui caine, cine aduce un dar de mancare, este ca cel ce ar varsa sange de porc, cine arde tamaie, este ca cel ce s-ar inchina la idoli; toti acestia isi aleg caile lor, si sufletul lor gaseste placere in uraciunile lor."
ISAIA 66:3
"In accidente si calamitati pe mare si pe uscat, in marile conflagratii, in uragane violente si furtuni cu grindina groaznice, in inundatii, cicloane, valuri uriase si cutremure, Satana isi exercita puterea in toate locurile, in mii de forme. El distruge recolta gata coapta si urmarea este foametea si suferinta. El infecteaza aerul cu germenii ucigatori si mii de oameni pier din cauza epidemiilor. Aceste nenorociri vor deveni din ce in ce mai frecvente si mai dezastruoase. Distrugerea va veni atat asupra oamenilor, cat si a animalelor." "Marea Lupta" - Ellen G. White pag.590; cap.36
Aceasta carte a fost scrisa in anul 1890.
Acum oamenii participa impreuna cu Satana, marele Distrugator, la distrugerea vietii pe acest pamant. Dar Tatal Ceresc vegheaza asupra ceea ce se intampla, si va interveni in ceasul acesta greu: "Neamurile se maniasera, dar a venit mania Ta; a venit vremea sa judeci pe cei morti, sa rasplatesti pe robii Tai prooroci, pe sfinti si pe cei ce se tem de Numele Tau, mici si mari, si sa prapadesti pe cei ce prapadesc pamantul."
Apocalipsa 11:18

Da click aici ca sa vezi video-ul in Youtube

Evenimente Finale

Dând clic aici puteti intra pe revelatia.ro, unde puteti afla mai multe

Noua Ordine Mondiala

Dând clic aici puteti gãsi mai multe videouri despre NOM

Serviciu de Rugaciune Ecumenica

Intra pe Youtube sã vezi mai multe

Ceea ce lumea nu crede!
Dau "Protestantii mâna cu Papa"?
Ce urmeazã?
Mai e mult pânã la "Decretul Duminical"?
MARANATA

Despre fiinte spirituale

Studiu : Ce este o fiintã spiritualã?

ENCICLOPEDIA CONCISA ILUSTRADA – LA FUENTE

Spirit: - m. fiintã immaterialã, substantã fãrã trup si suflet rational.// Dar supranatural. Spiritul profetiei. // Suflet, valoare, respiratie.// Energie, fortã.// Demon. U.m. în pl.// Semn ortografic grec care exprimã dorintã.// Cea mai purã si subtilã parte ce se extrage din unele corpuri.// fig.Principiu generator, tendentie, caracter. Spiritul epocii, al legii etc.~ Spirit necurat. În Sfânta Scripturã demon.~Spirit rãutãcios. Demonul.~Spiritul Sfânt. Teol. A treia persoanã a Sfintei Trinitãti.~Sãrac de spirit. Loc. Care se uitã fãrã sã aprecieze bunurile si onorurile lumii.// Fricos, timid.

PERSPICATIA – PENTRU A ÎNTELEGE SCRIPTURILE – 1/PG.856

SPIRIT – vine de la pné-o, care înseamnã “a respira sau a sufla”, si se crede cã în evreieste rú-aj (spirit) procede de la o rãdãcinã cu acelasi înteles. Drept care, prima semnificatie de rú-aj si pné-ma este “respiratie”, cu toate cã din aceastã semnificatie au derivat alte acceptiuni. (A se compara cu Hab.2:19; Apoc.13:15) Pot însemna vânt; forta vitala a creaturilor; spiritul omului; spirite, chiar Dumnezeu si creaturile Sale îngeresti, si forta activã a lui Dumnezeu sau Spiritul Sfânt. … Toate aceste semnificatii au ceva în comun: se referã la aceea ce este invizibil vederii umane si care dau demonstratii de fortã în miscare. Asemenea forte invizibile au capacitatea de a produce efecte vizibile.

Alt termen evreiesc, nescha- máh (Gen.2:7) înseamnã la fel respiratie dar semnificatia lui este mai limitat decât cel de rú-aj. Cuvântul grec pno-é se pare cã are un inteles la fel limitat (Fapte 17:25), si în Versiunea celor Sapte Zeci s-a utilizat pentru a traduce nesha- máh.

Turnul de veghere – 1 februarie 2010 – Cum este viata în cer?

-

Rezultã : - Dumnezeu este spirit

- Isus a fost o fiinta spiritualã

- Cerul este un loc imaterial

- Spiritele nu sunt carne si oase, pentru care un se pot vedea nici atinge.

Întrebãri:

Ce este o fiintã spiritualã? - Dupã Biblie

Cum poate o fiintã spiritualã imaterialã sã facã lucruri materiale?

Gen.1:1 – “La început, Dumnezeu a fãcut cerurile si pãmântul.”

Gen.1:26 – “Apoi Dumnezeu a zis: “Sã facem om dupã chipul Nostru, dupã asemãnarea Noastrã.”

Cum poate vorbi o fiintã spiritualã imaterialã?

Gen.1:3 – “Dumnezeu a zis: “Sã fie luminã!” Si a fost luminã”

Gen.17:1 – “Când a fost Avram în vârstã de nouãzeci si nouã de ani, Domnul i s-a arãtat, si i-a zis: “Eu sunt Dumnezeul Cel atotputernic. Umblã înaintea Mea, si fii fãrã prihanã.”

Exod 20:19 – „Ei au zis lui Moise: „Vorbeste-ne tu însuti, si te vom asculta: dar sã nu ne mai vorbeascã Dumnezeu, ca sã nu murim.”

Matei 3:17 – „Si din ceruri s-a auzit un glas, care zicea: „Acesta este Fiul Meu pre

Apoc.18:4 – „Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: „Iesiti din mijlocul ei, poporul Meu, ca sã nu fiti pãrtasi la pãcatele ei, si sã nu fiti loviti cu urgiile ei!”

Cum poate vedea o fiintã spiritualã imaterialã?

Gen.1:4 – „Dumnezeu a vãzut cã lumina era bunã; si Dumnezeu a despãrtit lumina de întuneric.”

Gen.6:5 - „Domnul a vãzut cã rãutatea omului era mare pe pãmânt, si cã toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rãu.”

Cum poate auzi o fiintã spiritualã imaterialã?¨

Gen.21:17 – „Dumnezeu a auzit glasul copilului; si Îngerul lui Dumnezeu a strigat din cer pe Agar, si i-a zis: „Ce ai tu, Agar? Nu te teme, cãci Dumnezeu a auzit glasul copilului în locul unde este.”

Psalmii 116:1 – „Iubesc pe Domnul, cãci El ascultã glasul meu, cererile mele.”

Cum poate cânta o fiintã spiritualã imaterialã?

Iov 38:7 – “Atunci când stelele diminetii izbucneau în cântãri de bucurie, si ând toti fiii lui Dumnezeu scoteau strigãte de veselie?”

Apoc.5:9 – „Si cântau o cântau o cântare nouã, si ziceau: „Vrednic esti sã iei cartea si sã-i rupi pecetile: cãci ai fost junghiat, si ai rãscumpãrat pentru Dumnezeu, cu sângele Tãu, oameni din orice semintie, de orice limbã, din orice norod si de orice neam.”

Cum poate sa aibe chip, picioare, aripi, mâini o fiintã spiritualã imaterialã?

Isaia 6:1-2 – „În anul mortii împãratului Ozia, am vãzut pe Domnul sezând pe un scaun de domnie foarte înalt, si poalele mantiei Lui umpleau Templul. Serafimii stãteau deasupra Lui, si fiecare avea sase aripi: cu douã îsi acopereau fata, cu douã îsi acopereau picioarele, si cu douã zburau.”

Dan.10:5-6; 9-10; 18 – „Am ridicat ochii, m-am uitat, si iatã cã acolo stãtea un om îmbrãcat în haine de in, si încins la mijloc cu un brâu de aur din Ufaz. Trupul lui era ca o piatrã de hrisolit, fata îi strãlucea ca fulgerul si ochii îi erau ca niste flãcãri ca de foc; dar bratele si picioarele semãnau cu niste aramã lustruitã, si glasul lui tuna ca vuietul unei mari multimi. ... Am auzit glasul cuvintelor lui; si pe când auzeam glasul cuvintelor lui, am cãzut lesinat cu fata la pãmânt. Si iatã cã o mânã m-a atins, si m-a asezat tremurând pe genunchii si mâinile mele. ... Atunci cel ce avea înfãtisarea unui om m-a atins din nou, si m-a întãrit.”

Biblia declarã: Apocalipsa 5:11

„M-am uitat, si împrejurul scaunului de domnie, în jurul fãpturilor vii si în jurul bãtrânilor am auzit glasul multor îngeri. Numãrul lor era de zece mii ori zece mii si mii de mii.”

Ca sa descarci pulsa aici

Studiu- A doua venire a lui Hristos - 1

STUDIUL NR.1 – A DOUA VENIRE A LUI HRISTOS

“Iata, Eu vin curând; si rasplata Mea este cu Mine, ca sa dau fiecaruia

dupa fapta lui.” Apocalipsa 22:12

- Este adevarat ce învata Biblia despre acest eveniment?

“Si îngerul mi-a zis: “Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare si adevarate. Si, Domnul, Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimis pe îngerul Sau sa arate robilor Sai lucrurile, care au sa se întâmple în curând.” Apocalipsa 22:6

- Cum o sa fie cea de-a doua venire a lui Hristos?

„Si iata, Eu vin curând ! – Ferice de cel ce pazeste cuvintele proorociei din cartea aceasta !”

Apocalipsa 22:7

„Caci, cum iese fulgerul de la rasarit si se vede pâna la apus, asa va fi si venirea Fiului omului.”

Matei 24:27

„Tot asa, si voi, când veti vedea toate aceste lucruri, sa stiti ca Fiul omului este aproape , este chiar la usi.” Matei 24:33

- Care sunt „toate aceste lucruri” pentru ca sa stim ca El „este chiar la usi”?

„Drept raspuns, Isus le-a zis: „Bagati de seama sa nu va însele cineva. Fiindca vor veni multi în numele Meu, si vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Si vor însela pe multi.” Matei 24:4-5

„Când a rupt Mielul pecetea a sasea, m-am uitat, si iata ca s-a facut un mare cutremur de pamânt. Soarele s-a facut negru ca un sac de par, luna s-a facut toata ca sângele, si stelele au cazut din cer pe pamânt, cum cad smochinele verzi din pom, când este scuturat de un vânt puternic” Apocalipsa 6:12-13

„Îndata dupa acele zile de necaz, „soarele se va întuneca, luna nu-si va mai da lumina ei, stelele vor cadea din cer, si puterile cerurilor vor fi clatinate. Atunci se va arata în cer semnul Fiului omului, toate semintiile pamântului se vor boci, si vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere si cu o mare slava.” Matei 24:29-30

- „s-a facut un mare cutremur” -

1 Noiembrie 1755 – Desi în general s-a numit cutremurul de la Lisabona, s-a extins pe cea mai mare parte a Europei, Africii si Americii. S-a simtit în Groenlanda, în Antiles, în Insula de Lemn, în Norvegia, în Suedia, în Marea Britanie si Irlanda. A cuprins nu mai putin de zece milioane de kilometri patrati.

- „soarele se va întuneca, luna nu-si va mai da lumina ei”

19 Mai 1780, Noua Anglie – Catre ora noua, norii s-au rarefiat si au capatat aspectul alamei sau aramei, iar pamântul, stâncile, copacii, cladirile, apa si oamenii au fost schimbati de aceasta lumina ciudata, nepamânteana. ... Teama, îngrijorarea si groaza au umplut treptat inimile oamenilor. Femeile stateau la usa, privind privelistea întunecata; barbatii se întorceau de la munca câmpului; tâmplarul si-a lasat uneltele, fierarul si-a parasit foalele, negustorul tejgheaua. Scolile si-au suspendat cursurile, iar copiii au fugit tremurând spre casa. ... Dupa miezul noptii întunericul a disparut, iar luna, când a devenit vizibila, avea culoarea sângelui.

- „stelele vor cadea din cer”

13 Noiembrie 1833 – Aceasta a fost manifestarea cea mai întinsa si magnifica de stele cazatoare care a fost înregistrata vreodata; întregul firmament deasupra Statelor Unite a fost atunci, timp de ore,

într-un freamat de foc. ... De la ora doua noaptea pâna la ziua, cerul fiind perfect senin si fara nori, un joc neâncetat de lumini stralucitoare si orbitoare s-a mentinut pe tot cerul.

- „si puterile cerului vor fi clatinate”

„Dumnezeul nostru vine si nu tace. Înaintea Lui merge un foc mistuitor, si împrejurul Lui o furtuna puternica.” Psalmi 50:3

„Cerul s-a strâns ca o carte de piele, pe care o faci sul. Si toti muntii si toate ostroavele s-au mutat din locurile lor.” Apocalipsa 6:14

„Evanghelia aceasta a Împaratiei va fi propovaduita în toata lumea, ca sa slujeasca de marturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârsitul.”

Matei 24:14

- Care este Evanghelia Împaratiei pentru timpùl sfârsitului?

„Si am vazut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului, cu o Evanghelie vesnica, pentru ca s-o vesteasca locuitorilor pamântului, oricarui neam, oricarei semintii, oricarei limbi si ori carui norod.

El zicea cu glas tare: „Temeti-va de Dumnezeu, si dati-i slava, caci a venit ceasul judecatii Lui; si închinati-va Celui ce a facut cerul si pamântul, marea si izvoarele apelor!”

Apoi a urmat un alt înger, al doilea, si a zis: „A cazut, a cazut Babilonul, cetatea cea mare, care a adapat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!”

Apoi a urmat un alt înger, al treilea, si a zis cu glas tare: „Daca se închina cineva fiarei si icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mâna, va bea si el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; si va fi chinuit în foc si în pucioasa, înaintea sfintilor îngeri si înaintea Mielului.

Si fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Si nici ziua, nici noaptea n-au odihna cei ce se închina fiarei si icoanei ei, si oricine primeste semnul numelui ei.

Aici este rabdarea sfintilor, care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus.”

Apocalipsa 14:6-12

- v.6-7 : William Miller, în anul 1833, a început sa predice despre timpul de judecata si despre cea de-a doua venire a lui Hristos la sfârsitul celor 2300 de seri si de dimineti în anul 1844. Asa cum Dumnezeu a trimis pe slujitorul Lui sa avertizeze lumea despre venirea potopului, tot asa a trimis pe solii Sai alesi sa vesteasca apropierea judecatii finale. Dupa cum contemporanii lui Noe au râs batjocoritor de prezicerilor predicatorului dreptatii, tot astfel în zilele lui Miller, multi, chiar din pretinsul popor al lui Dumnezeu, si-au batut joc de cuvintele de avertizare.

- v.8 : William Miller, în vara anului 1844, când aproape de 50000 de persoane s-au separat de bisericile din care faceau parte, ca urmare a avertizarii soliei îngerului al doilea.

Cuvântul „Babilon” deriva de la „Babel” si înseamna Confuzie. Se foloseste în Sfintele Scripturi pentru a denumi multele forme de religii false si apostaziate.

Femeia din Apocalipsa 17, Babilonul, era îmbracata cu purpura si stacojiu; era împodobita cu aur, cu pietre scumpe si cu margaritare. Tinea în mâna sa un potir de aur, plin de spurcaciuni si necuratiile curviei ei.

Pe frunte purta scris un nume, o taina : „Babilonul cel mare, mama curvelor si spurcaciunilor pamântului.

Si am vazut pe femeia aceasta, îmbatata de sângele sfintilor si de sângele mucenicilor lui Isus. Când am vazut-o, m-am mirat minune mare. ...

Si femeia, pe care ai vazut-o, este cetatea cea mare, care are stapânire peste împaratii pamântului.” Apocalipsa 17:4-6, 18

Puterea care a exercitat o dominatie despotica asupra monarhilor crestinatii timp de secole este Roma. Purpura si stacojiul, aurul, pietrele pretioase si margaritarele, descriu în mod viu maretia si pompa mai mult decât împaratesti îndragite de scaunul trufas al Romei. Despre nici o alta putere nu se poate afirma, cu adevarat, ca a fost „îmbatata de sângele sfintilor” ca despre biserica Romana, care a persecutat cu atâta cruzime pe urmasii lui Hristos.

Prin fiicele ei sunt simbolizate bisericile care ramân fidele doctrinelor si traditiilor ei si urmeaza exemplul ei, sacrificând adevarul si aprobarea lui Dumnezeu pentru a stabili o alianta adultera cu lumea.

- v.9-12 : Începe „curatirea Sfântului Locas” la sfârsitul celor 2300 de seri si de dimineti (Dan.8:13-14) – anul 457 î.e.n.: prin decretul dat de Artaxerxe pentru restaurarea Ierusalimului, care facea partea din perioada de 2300 de zile (sau ani), care se termina în toamna anului 1844 e.n.

Desi Isus nu a revenit în ziua de 22 Octombrie 1844, Dumnezeu a condus poporul Sau în marea miscare adventista; puterea si slava au acompaniat lucrarea, si El nu a permis ca aceasta sa se termine în întuneric si într-un esec.

Atunci cei ce au crezut în cea de-a doua venire a lui Isus în ziua de 22 Octombrie, si-au revizuit pozitia cu rugaciuni staruitoare si au studiat Scripturile pentru a-si descoperi greseala. Cercetând acest subiect, au constatat ca în Scripturi nu exista nici o dovada care sa sustina conceptia populara ca pamântul este sanctuarul; totusi în Biblie au gasit o explicatie completa privind sanctuarul, natura lui, locul lui si serviciile din el. Apostolul Pavel, în epistola catre Evrei, spune: „Legamântul cel dintâi avea si el porunci privitoare la slujba dumnezeiasca si la un locas pamântesc de închinare. Pavel a declarat ca acesta era sanctuarul vechiului legamânt. Dar noul legamânt nu are un sanctuar?

„Punctul cel mai însemnat al celor spuse este ca avem un Mare Preot, care S-a asezat la dreapta scaunului de domnie al Maririi, în ceruri, ca slujitor al Locului prea Sfânt si al adevaratului cort, care a fost ridicat nu de un om, ci de Domnul.” Evrei 8:1-2

Aici este descoperit Sanctuarul noului legamânt, mai mult de atât, cortul construit de Moise a fost facut dupa modelul acesta.(Evrei 8:5)

Si Ioan confirma ca l-a vazut în ceruri:

„Si Templul lui Dumnezeu, care este în cer, a fost deschis: si s-a vazut chivotul legamântului Sau, în Templul Sau.” Apocalipsa 11:19

Continutul chivotului legamântului:

- un vas de aur cu mana

- toiagul lui Aaron care înfrunzise

- tablele legamântului – cele 10 porunci ale lui Dumnezeu Evrei 9:4

În Templul din ceruri, care este locuinta lui Dumnezeu, se afla tronul Sau întemeiat pe dreptate si judecata. În Locul Preasfânt se afla Legea Sa, marea regula de dreptate dupa care sunt judecati toti oamenii. Chivotul, în care se pastreaza cu sfintenie tablele Legii, este acoperit de tronul harului, înaintea caruia Hristos mijloceste cu sângele Sau în favoarea pacatosului. Astfel este reprezentata unirea dintre dreptate si îndurare în planul pentru rascumpararea omului.

Dupa cum în serviciul simbolic se facea o lucrare de ispasire la încheierea anului, tot astfel înainte ca lucrarea lui Hristos pentru rascumpararea oamenilor sa se încheie, se savârseste o lucrare de ispasire pentru îndepartarea pacatelor din Sanctuar. Acesta este serviciul care a început când s-au încheiat cele 2300 de zile. Tot astfel în noul legamânt, pacatele celor care se pocaiesc sunt asezate, prin credinta, asupra lui Hristos si transferate, de fapt, asupra Sanctuarului ceresc. Curatirea Sanctuarului ceresc trebuie realizata prin îndepartarea sau stergerea pacatelor, care sunt înregistrate acolo. Dar înainte de a se îndeplini aceasta, trebuie aiba loc o examinare a cartilor de rapoarte pentru a stabili cine este îndreptatit, prin pocainta de pacat si credinta în Hristos, sa beneficieze de ispasirea Sa.

De aceea curatirea Sanctuarului implica o lucrare de cercetare – o lucrare de judecata. Aceasta lucrare trebuie îndeplinita înainte de venirea lui Hristos pentru a rascumpara pe poporul Sau; caci atunci când va veni, rasplata Lui va fi cu El, ca sa dea fiecaruia dupa faptele lui. Apoc.22:12

Deasemenea, în Sanctuarul ceresc se gaseste Legea lui Dumnezeu care este marele original dupa care s-au scris preceptele pe tablele de piatra care se gaseau în Cortul facut de Moise.

În inima decalogului se gaseste porunca a patra, asa cum a fost proclamata prima data:

„Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti. Sa lucrezi sase zile, si sa-ti faci lucrul tau. Dar ziua a saptea este ziua de odihna închinata Domnului Dumnezeului tau: sa nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici robul tau, nici roaba ta, nici vita ta, nici strainul care este în casa ta. Caci în sase zile a facut Domnul cerurile, pamântul si marea, si tot ce este ìn ele, iar în ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihna.”

Exodul 20:8-11

Cei care acceptasera lumina cu privire la mijlocirea lui Hristos si la perpetuitatea Legii lui Dumnezeu, au gasit ca acestea erau adevarurile prezentate în Apocalipsa 14. Soliile din capitolul acesta constitue întreita avertizare care trebuie sa pregateasca pe locuitorii pamântului pentru a doua venire a Domnului.

Lucrarea de judecata, care a început în anul 1844, trebuie sa continue pâna când se vor hotarâ cazurile tuturor oamenilor, atât ale celor vii, cât si ale celor morti; în consecinta se va extinde pâna la încheierea harului.

Pentru ca oamenii sa fie pregatiti pentru judecata, este necesar ca ei sa respecte Legea lui Dumnezeu.

În contrast cu cei care pazesc poruncile lui Dumnezeu si au credinta lui Isus, îngerul al treilea atrage atentia catre o alta clasa de oameni, împotriva ratacirilor carora este data o avertizare de solemna si înfricosatoare: „Daca se închina cineva fiarei si icoanei ei, si primeste semnul ei pe frunte sau pe mâna, va bea si el din vinul mâniei lui Dumnezeu.” Apocalipsa 14:9-10

- Pe cine reprezinta „fiara si icoana ei, si semnul numelui ei”?

„Fiara, pe care am vazut-o, semana cu un leopard; avea labe ca de urs, si o gura ca o gura de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapânire mare. Unul din capetele ei parea ranit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecata. Si tot pamântul se mira dupa fiara.” Apocalipsa 13:2-3

Acest simbol, asa cum au crezut majoritatea protestantilor, reprezinta papalitatea, care a mostenit puterea, tronul si autoritatea detinute odinioara de imperiul roman antic. Aceasta perioada a început cu suprematia papala, în anul 538 d.Hr. si s-a încheiat în anul 1798 când generalul armatei franceze a lui Napoleon, Berthier, i-a dat o lovitura de moarte luându-l pe papa prizonier si ducându-l în captivitate.

Dar fiara cu doua coarne ca ale unui miel se va ridica din pamânt „si facea ca pamântul si locuitorii lui sa se închine fiarei dintâi, a carei rana de moarte fusese vindecata”.

Apocalipsa 13:11-12

În loc sa nimiceasca alte puteri pentru a se consolida pe ea însasi, natiunea reprezentata astfel, trebuia sa se ridice într-un teritoriu neocupat mai înainte si sa se dezvolte treptat si pasnic.

O singura natiune, si numai una, împlineste toate amanuntele acestei profetii; ea indica indiscutabil

spre Statele Unite ale Americii.

„Si amagea pe locuitorii pamântului prin semnele pe care i se daduse sa le faca în fata fiarei. Ea a zis locuitorilor pamântului sa faca o icoana fiarei, care avea rana de sabie si traia.”

Apocalipsa 13:14

Biserica primara a cautat ajutorul guvernului din cauza apostaziei si aceasta a pregatit calea pentru dezvoltarea papalitatii – a fiarei.

Cînd bisericile principale din Statele Unite se vor uni asupra punctelor de doctrina comune si vor influenta statul sa impuna decretele lor si sa sustina institutiile lor, atunci America protestanta va face un chip al ierarhiei romane si rezultatul inevitabil va fi aplicarea de pedepse civile celor care nu se vor conforma.

„Si a facut ca toti: mici si mari, bogati si saraci, slobozi si robi, sa primeasca un semn pe mâna dreapta sau pe frunte, si nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara sa aiba semnul acesta, adica numele fiarei, sau numarul numelui ei.” Apocalipsa 13:16-17

Caracteristica specifica a fiarei si, prin urmare, a chipului ei, este calcarea poruncilor lui Dumnezeu.

Papalitatea a încercat sa schimbe Legea lui Dumnezeu. Porunca a doua, care interzice închinarea la chipuri, a fost eliminata din Lege, iar porunca a patra a fost astfel schimbata, încât sa autorizeze pazirea zilei întâia a saptamânii ca Sabat, în locul zilei a saptea. Schimbarea poruncii a patra împlineste exact profetia. Pentru aceasta schimbare, singura autoritate invocata este aceea a bisericii. Aici puterea papala se ridica pe fata mai presus de Dumnezeu.

În timp ce închinatorii lui Dumnezeu se vor distinge îndeosebi prin pazirea poruncii a patra, - pentru ca aceasta este semnul puterii Sale creatoare si dovada dreptului Sau la respectul si închinarea omului, - închinatorii fiarei se vor caracteriza prin eforturile de a desfiinta monumentul comemorativ al Creatorului pentru a înalta institutia Romei.

Impunerea pazirii duminicii de catre bisericile protestante este o impunere a închinarii la papalitate – la fiara. Prin însusi actul impunerii unei rânduieli religioase de catre puterea civila, bisericile vor face un chip fiarei; asa dar, impunerea pazirii duminicii în Statele Unite va fi o impunere a închinarii la fiara si la chipul ei.

Toata crestinatatea se va împarti în doua clase mari asupra acestei probleme controversate – cei care pazesc poruncile lui Dumnezeu si credinta lui Isus si cei care se închina fiarei si chipului ei si primesc semnul ei.

„Aici e întelepciunea. Cine are pricepere, sa socoteasca numarul fiarei. Caci este un numar de om. Si numarul ei este : sase sute sase zeci si sase.” Apocalipsa 13:18

Pe coroana papei, reprezentantul Vaticanului, este scris: Vicarvis Filii Dei

V I C A R V I S

5 + 1 + 100 + 5 + 1 = 112

F I L I I

1 + 50 + 1 + 1 = 53

D E I

500 + 1 = 501

666

„Cel ce adevereste aceste lucruri, zice: „Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse!” Apocalipsa 22:20

Click aici pentru a descarca