Asteptand pe Isus!

Nevoia unei educatii despre sãnãtate

Tit 2:11-13

„Cãci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toti oamenii, a fost arãtat,

si ne învatã s-o rupem cu pãgânãtatea si cu poftele lumesti, si sã trãim în veacul de acum cu cumpãtare, dreptate si evlavie,

asteptând fericita noastrã nãdejde si arãtarea slavei marelui nostru Dumnezeu si Mântuitor Isus Hristos.”

- 759 „Niciodatã n-a fost mai multã nevoie ca acum de o educatie în ce priveste principiile sãnãtãtii. În ciuda progresului din atâtea domenii, care a sporit confortul si facilitãtile care îmbunãtãtesc traiul, chiar în domeniul medical si în tratarea bolilor, declinul vigorii fizice si al puterii de rezistentã este alarmant. Acest lucru reclamã atentia tuturor celor care au pe inimã fericirea semenilor lor.

Civilizatia noastrã superficialã încurajeazã rele care distrug principiile sãnãtoase. Ceea ce se obisnuieste si e la modã se aflã în rãzboi cu natura. Practicile si îngãduintele pe care le încurajeazã diminueazã constant atât tãria mintalã, cât si cea fizicã si aduc o povarã coplesitoare asupra neamului omenesc. Necumpãtarea si crima, boala si nenorocirea se gãsesc pretutindeni.” Dietã si Hranã (D.H.) de Ellen G.White pag.503

De ce sunt atâtea boli în lume?

„Boala nu vine niciodatã fãrã o cauzã. Calea este pregãtitã si boala este chematã prin nesocotirea legilor sãnãtãtii. Multi suferã consecintele pãcãtuirii pãrintilor lor. Desi ei nu sunt rãspunzãtori pentru ceea ce au fãcut pãrintii lor, este totusi de datoria lor sã descopere ce constituie o încãlcare a legilor sãnãtãtii si ce nu. Ei ar trebui sã evite obiceiurile gresite ale pãrintilor lor si, printr-o vietuire corectã, sã-si asigure conditii mai bune. Totusi cei mai multi suferã din cauza propriului lor comportament gresit. Ei nu tin seama de principiile sãnãtãtii prin obiceiurile lor de a mânca, de a bea, de a se îmbrãca si de a munci. Încãlcarea legilor naturii atrage dupã sine un rezultat sigur; iar când boala vine asupra lor, multi nu atribuie suferintelor lor cauza adevãratã, ci murmurã împotriva lui Dumnezeu din pricina afectiunilor pe care le au. Însã Dumnezeu nu este rãspunzãtor de suferinta care urmeazã nesocotirii legii naturale.

Dumnezeu ne-a înzestrat cu o anumitã mãsurã de fortã vitalã. El ne-a conceput de asemenea cu organe menite sã mentinã diferite functii vitale, iar El intentioneazã ca aceste organe sã lucreze împreunã în mod armonios. Dacã pãstrãm cu grijã forta vitalã si tinem în ordine mecanismul delicat al organismului, rezultatul este sãnãtatea; dacã însã forta vitalã este epuizatã prea repede, sistemul nervos împrumutã putere pentru nevoile curente din reursele sale de energie, iar când un organ este vãtãmat, toate sunt afectate. Corpul suportã multe abuzuri, aparent fãrã sã opunã rezistentã; apoi reactioneazã si face un efort hotãrât pentru a îndepãrta efectele tratamentului ingrat la care a fost supus. Efortul sãu de a corija aceste conditii se manifestã adesea prin febrã si diferite alte forme de boalã.

Când abuzul asupra sãnãtãtii este dus atât de departe încât apare boala, cel suferind poate face adesea pentru el însusi ceea ce nimeni altcineva nu poate face. Primul lucru care trebuie fãcut este de a stabili clar adevãratul motiv al bolii si apoi de a actiona în mod rational pentru a îndepãrta cauza. Dacã functionarea armonioasã a organismului s-a dereglat din pricina muncii în exces, supraalimentãrii sau altor devieri, nu încercati sã rezolvati dificultãtile adãugând povara medicamentelor otrãvitoare.”

Divina Vindecare (D.V.) de Ellen G.White cap. Folosirea Remediilor

Din ce sunt constituite corpurile noastre?

„Corpurile noastre sunt constituite din alimentele pe care consumãm. Tesuturile corpului se distrug neâncetat; fiecare miscare a fiecãrui organ are ca rezultat degradarea, care este reparatã prin alimentele pe care le folosim. Fiecare organ al corpului îsi cere partea de alimente. Creierului trebuie sã i se dea portia; oasele, muschii, nervii si le cer pe ale lor. Este un proces minunat, care transformã hrana în sânge si foloseste acest sânge pentru a reconstrui diferite pãrti ale corpului; dar acest proces continuã fãrã încetare, dând viatã si tãrie fiecãrui nerv, muschi sau tesut.”

D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

Ce alimente ne-a dat la început Creatorul nostru ca sã consumãm, si dupã cãderea lui Adam?

„Pentru a sti care sunt cele mai bune alimente, trebuie sã studiem planul originar al lui Dumnezeu pentru alimentatia omului. El, care l-a creat pe om si care îi întelege nevoile, a stabilit si hrana pentru Adam. „Iatã”, a zis El, „v-am dat orice iarba care face sãmântã (...) si orice pom care are în el rod cu sãmântã: aceasta sã fie hrana voastrã” (Geneza 1:29). Pãrãsind Edenul pentru a-si câstiga traiul muncind pãmântul aflat sub blestemul pãcatului, omul a primit pemisiunea sã mãnânce si din „iarba de pe câmp” (Geneza 3:18)” D.V. cap.Alegerea alimentelor

Ce alimente trebuie sã alegem astãzi pentru o sãnãtate mai bunã?

„Ar trebui alese acele alimente care furnizeazã cel mai bine elementele necesare construirii corpului. În aceastã alegere, apetitul nu este ghidul cel mai sigur. Prin obiceiuri gresite de alimentatie, apetitul a devenit stricat. El cere adesea hranã care vatãmã sãnãtatea si provoacã slãbiciune, în loc sã aducã tãrie. Nu ne putem conduce sigur dupã obiceiurile societãtii. Boala si suferinta care se întâlnesc la orice pas se datoreazã în general greselilor populare în ce priveste alimentatia.

Cerealele,fructele, nucile si legumele constituie dieta aleasã pentru noi de Creatorul nostru. Aceste alimente, pregãtite într-un mod cât se poate de simplu, sunt cele mai sãnãtoase si mai hrãnitoare. Ele dau o tãrie, o rezistentã si o vigoare a intelectului pe care o dietã mai complexã si mai stimulatoare nu le poate da.” D.V. cap.Alimentatia si Sãnãtatea

Cum trebuie sã alegem alimentele?

„Dar nu toate alimentele – hrãnitoare în sine – sunt la fel de bune pentru nevoile noastre, în toate împrejurãrile. Ar trebui sã avem grijã când alegem alimentele. Alimentatia noastrã trebuie sã fie potrivitã cu anotimpul, cu climatul în care trãim si cu ocupatia pe care o avem. Unele alimente care sunt potrivite pentru un anotimp sau un anumit climat nu sunt potrivite în altul. Tot astfel, existã alimente diferite, potrivite perfect pentru persoane cu ocupatii diferite. Deseori, o hranã care poate fi folositã spre avantajul celor angajati în muncã fizicã grea este nepotrivitã pentru persoane care au ocupatii sedentare sau care necesitã un efort intelectual intens. Dumnezeu ne-a dat o mare varietate de alimente sãnãtoase si fiecare persoanã ar trebui sã aleagã dintre acestea pe acelea care, în urma experientei si unei judecãti sãnãtoase, se dovedesc cele mai potrivite pentru propriile sale necesitãti.” D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

- „Regularitatea meselor are o importantã vitalã. Ar trebui sã existe un timp anume pentru fiecare masã. La acea orã, fiecare sã mãnânce hrana cerutã de organism si dupã aceea sã nu mai consume nimic pânã la masa urmãtoare. Existã multi care mãnâncã atunci când organismul nu are nevoie de hranã, la intervale neregulate si între mese, pentru cã nu au suficientã vointã pentru a se împotrivi înclinatiei lor.” D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

- 294 „Trei mese pe zi si nimic între aceste mese – nici mãcar un mãr – ar trebui sã fie limita maximã a îngãduintei. Cei care merg mai departe încalcã legile firii si vor suferi urmãrile.”

D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie

- 267 „Stomacul trebuie sã se bucure de mai multã atentie si grijã. Nu trebuie sã fie tinut într-o continuã activitate. Dati pace, liniste si odihnã acestui organ folosit în mod gresit si îndelung maltratat. Dupã ce stomacul si-a fãcut lucrarea pentru o masã, nu îi dati încã si mai mult de lucru înainte de a fi avut sansã sã se odihneascã si înainte ca organismul sã furnizeze o cantitate suficientã de suc gastric pentru altã mâncare. Ar trebui sã treacã cel putin cinci ore de la o masã la alta si tineti minte întotdeauna cã, dacã vreti sã faceti o încercare, veti descoperi cã douã mese pe zi sunt mai bune decât trei.” D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie

- 268 „Este în practica si obiceiul societãtii sã se ia un mic dejun lejer. Dar nu acesta este modul cel mai bun de a trata stomacul. La masa de de dimineatã, stomacul se aflã într-o conditie mai bunã pentru a se ocupa de mâncare decât la a doua sau a treia masã a zilei. Obiceiul de a mânca un mic dejun sãrac si un prânz copios este gresit. Faceti în asa fel încât micul dejun sã fie masa cea mai consistentã a zilei.” D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie

- 270 „Urmãtoarea masã nu ar trebui niciodatã consumatã înainte ca stomacul sã fi avut timp sã se odihneascã dupã munca de a digera masa precedentã. Dacã va fi totusi luatã cea de-a treia masã, ar trebui sã fie usoarã si cu mai multe ore înainte de culcare.”

D.H. cap. Regularitatea în Alimentatie

- „Hrana nu ar trebui consumatã niciodatã prea fierbinte sau prea rece. Dacã hrana este rece, forta vitalã a stomacului este epuizatã pentru a o încãlzi, înainte ca digestia sã poatã avea loc. Bãuturile reci sunt dãunãtoare pentru acelasi motiv; în acelasi timp, folosirea neângrãditã a bãuturilor fierbinti slãbeste constitutia stomacului. De fapt, cu cât este îngurgitat mai mult lichid în timpul mesei, cu atât mai grea este digestia alimentelor; cãci lichidul trebuie sã fie absorbit înainte ca digestia sã poatã începe. Nu mâncati foarte sãrat, evitati folosirea alimentelor condimentate, mâncati fructe din abundentã, iar iritatia care reclamã atât de mult lichid în timpul mesei va dispãrea aproape complet.” D.V. cap. Moduri Gresite de a Lua Masa

- „Alimentele trebuie mâncate încet si mestecate bine. Acest lucru este necesar pentru ca saliva sã poatã fi bine amestecatã cu hrana si sucurile digestive sã fie activate.”

D.V. cap. Moduri Gresite de a Lua Masa

- „Nu este bine sã se mãnânce fructe si legume la aceeasi masã. Dacã digestia este slabã, folosirea ambelor va provoca obosealã si neputinta de a depune efort intelectual. Este mai bine sã se consume fructele la o masã si legumele la alta.” D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

- „Mesele ar trebui sã fie variate. Aceleasi feluri de mâncare, pregãtite în acelasi fel, nu ar trebui sã aparã pe masã zi de zi, masã dupã masã. Mesele sunt consumate cu mai multã plãcere, iar organismul este mai bine hrãnit când hrana este variatã.” D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

- 731 „Multi fac o gresealã bând apã rece în timpul mesei. Bãutã la masã, apa diminueazã fluxul glandelor salivare; si cu cât apa este mai rece, cu atât este mai mare rãul provocat stomacului. Apa foarte rece si limonada cu gheatã bãute în timpul meselor vor opri digestia pânã când organismul va transmite stomacului suficientã cãldurã pentru a-l face în stare sã-si reia activitatea. Bãuturile fierbinti produc starea de slãbiciune; pe lângã aceasta, cei care îsi satisfac dorinta de a le folosi devin robi ai obiceiului. Hrana nu trebuie înghititã cu apã; nu este nevoie de nici o gurã de apã în timpul mesei. Mâncati încet si lãsati ca saliva sã se amestece cu mâncarea. Cu cât este introdus mai mult lichid în stomac împreunã cu hrana, cu atât mai greu va fi digeratã mâncarea; cãci lichidul trebuie sã fie absorbit înainte. D.H. cap. Bãuturile

„Pãzeste-ti inima mai mult de cât orice, cãci din ea ies izvoarele vietii.”

Proverbele 4:23

- 136 „Pentru a avea o sãnãtate bunã, trebuie sã avem un sânge bun; cãci sângele este izvorul vietii. El repara ceea ce s-a distrus si hrãneste corpul. Când este alimentat cu elementele hrãnitoare potrivite si când este curãtat si vitalizat prin contactul cu aerul curat, el transportã viata si vigoarea în fiecare parte a organismului. Cu cât este mai bunã circulatia, cu atât mai bine se va împlini aceastã lucrare.” D.H. cap. O Dietã Adecvatã

- „Pentru a avea un sânge bun, trebuie sã respirãm bine. Inspirarea adâncã, deplinã, a aerului curat, care umple plãmânii cu oxigen, purificã sângele. Ei îi dau o culoare vie si îl trimit, asemenea unui curent dãtãtor de viatã, în fiecare parte a corpului. O bunã respiratie linisteste nervii, stimuleazã pofta de mâncare, îmbunãtãteste digestia si produce un somn sãnãtos, înviorãtor.”

D.V. cap. Respiratia

Ce alimente pot strica sângele?

- 543 „Mâncarea de carne, prãjiturile si plãcintele bogate si condimentele de orice fel nu sunt hrana cea mai sãnãtoasã si mai hrãnitoare.” D.H. cap. Deserturile

- 525 „Zahãrul nu este bun pentru stomac. Provoacã fermentatie si aceasta întunecã mintea si creeazã o stare de indispozitie.” D.H. cap. Deserturile

- 545 „Alimentele sunt fãcute cu prea mult zahãr. Prãjituri, budinci dulci, plãcinte, jeleuri, gemuri, toate acestea sunt cauze principale ale indigestiei. Deosebit de dãunãtoare sunt cremele si budincile în care ingredientele principale sunt laptele, ouãle si zahãrul.” D.H. cap. Deserturile

- 555 „Condimentele, atât de frecvent folosite de cei din lume, ruineazã sãnãtatea.”

D.H. cap. Deserturile

- 557 „Condimentele folosite la prepararea mâncãrii ajutã digestia în acelasi fel în care se presupune cã ceaiul (nu ceaiul din plante), cafeaua si alcoolul îl ajutã pe omul care munceste sã-si ducã la bun sfârsit sarcinile. Dupã ce efectele imediate s-au dus, acestia cad tot atât de mult sub nivelul stãrii normale, pe cât l-au depãsit prin actiunea acestor substante stimulative. Organismul este slãbit. Sângele este contaminat, iar rezultatul sigur este inflamarea.”

D.H. cap. Condimentele

- 556 „Prin natura lor, condimentele sunt dãunãtoare. Mustarul, piperul, mirodeniile, murãturile si altele de acest fel iritã stomacul si fac ca sângele sã devinã febril si impur. Starea de inflamare a stomacului betivului este adesea datã ca exemplul pentru efectul bãuturilor alcoolice. O stare inflamatorie similarã este produsã de folosirea condimentelor iritante. În scurt timp, hrana obisnuitã nu mai satisface apetitul. Organismul simte nevoia, dorinta de ceva mai excitant.”

D.H. cap. Condimentele

- 565 „Folosirea bicarbonatului de sodiu sau a prafului de copt la facerea pâinii este dãunãtoare si inutilã; bicarbonatul de sodiu produce inflamarea stomacului si deseori otrãveste întregul organism. Multe gospodine gândesc cã nu pot face o pâine bunã fãrã folosirea bicarbonatului, dar acest lucru este o eroare. Dacã s-ar strãdui sã gãseascã niste metode mai bune,

pâinea lor ar fi mai hrãnitoare si, pentru cei care au un gust natural, ar fi mult mai gustoasã.”

D.H. cap. Condimentele

- 570 „Nu mâncati foarte sãrat, evitati folosirea murãturilor si a alimentelor condimentate, mâncati fructe din abundentã, iar iritatia care reclamã atât de mult lichid în timpul mesei va dispãrea aproape complet.” D.H. cap. Sarea

- 578 „Când salatele sunt pregãtite cu ulei si otet, în stomac are loc o fermentatie, iar mâncarea nu este digeratã, ci se stricã sau putrezeste; în consecintã, sângele nu este hrãnit, ci se umple cu impuritãti si apar probleme la ficat si rinichi.” D.H. cap. Otetul

- 634 „Multe mame pun mese care sunt capcane pentru familiile lor. Mâncarea din carne, untul, brânza, prãjiturile grele, alimentele condimentate sunt consumate fãrã restrictii si de cei mai în vârstã, si de cei tineri. Aceste lucruri deranjeazã stomacul excitând nervii si slãbind intelectul. Organele care produc sânge nu pot preschimba asemenea lucruri într-un sânge bun. Grãsimea pãtrunsã în alimente când sunt gãtite le face greu digerabile. Efectul brânzei este dãunãtor sãnãtãtii.” D.H. cap. Brânza

- 674 „Cancerul, tumorile si toate bolile inflamatorii sunt cauzate în mare parte de consumul de carne.” D.H. cap. Carnea ca Aliment

- 682 „O alimentatie cu carne cauzeazã indispozitie si accentueazã instinctele animalice. Suntem compusi din ceea ce mâncãm, iar consumul prea mare de carne va diminua activitatea intelectualã. Studentii vor avea rezultate mai bune în studiile lor dacã nu vor gusta niciodatã carne. Când partea animalicã a omului este accentuatã prin consumul de carne, puterile intelectuale scad direct proportional. O viatã religioasã poate fi câstigatã si mentinutã cu mai mult succes dacã se renuntã la carne, cãci o astfel de hranã stimuleazã înclinatiile senzuale si slãbeste natura moralã si spiritualã. „Cãci firea pãmântescã se luptã împotriva Duhului, si Duhul, împotriva firii pãmântesti”(Gal.5.17).” D.H. cap. Carnea ca Aliment

- 690 „Mi-a fost prezentat acest subiect sub diferite aspecte. Oamenii nu sunt constienti cã mortalitatea este provocatã de consumul de carne; dacã ar fi, nu am mai auzi argumente si scuze aduse în favoarea îngãduirii poftei pentru carne moartã. Pentru satisfacerea foamei avem o multime de alimente sãnãtoase, fãrã a mai aduce cadavre pe mesele noastre ca sã le mâncãm.”

D.H. cap. Carnea ca Aliment

- 698 „ În multe locuri, pestii sunt atât de contaminati de murdãriile cu care se hrãnesc încât constitue o cauzã a bolilor celor care-i consumã. Acesta este cazul concret în care pestii vin în contact cu materia deversatã de marile orase. Pestii care se hrãnesc cu reziduurile de dejectie pot ajunge în ape aflate la distantã si pot fi prinsi într-un loc unde apa este curatã si proaspãtã. Astfel, folositi ca hranã, ei produc boala si moartea celor care nu suspecteazã pericolul.”

D.H. cap. Carnea ca Aliment

- 736 „Ceaiul (care contine teinã), cafeaua si tutunul, ca si bãuturile alcoolice, reprezintã niveluri diferite pe scara stimulentelor artificiale.”

„Întregul organism suferã prin folosirea stimulentelor. Nervii sunt dezechilibrati, ficatul este deranjat în lucrarea sa, calitatea si circulatia sângelui sunt afectate, iar pielea devine decoloratã si lenesã. Mintea este, de asemenea, vãtãmatã. Efectul imediat al acestor stimulente este acela de a excita creierul la o activitate anormalã, pentru ca dupã aceea sã-l lase mai slab si mai putin în stare sã depunã efort. Efectul final este epuizarea, nu numai mintalã si fizicã, dar si moralã. Ca rezultat, vedem femei si bãrbati nervosi, cu o judecatã nesãnãtoasã si o minte dezechilibratã. Acestia sunt irascibili, pripiti, nerãbdãtori, privind greselile altora ca printr-o lupã si fiind total incapabili sã-si vadã propriile defecte.” D.H. cap. Bãuturile

Remedii pentru sãnãtate

„Când abuzul asupra sãnãtãtii este adus atât de departe încât apare boala, cel suferind poate face adesea pentru el însusi ceea ce nimeni altcineva nu poate face. Primul lucru care trebuie fãcut este de a stabili clar adevãratul motiv al bolii si apoi a actiona în mod rational pentru a îndepãrta cauza. Dacã functionarea armonioasã a organismului sa dereglat din pricina muncii în exces, supraalimentatiei sau altor devieri, nu încercati sã rezolvati dificultãtile adãugând povara medicamentelor otrãvitoare.” D.V. cap. Folosirea Remediilor

Alimentatia

„Ar trebui alese acele alimente care furnizeazã cel mai bine elementele necesare construirii corpului. În aceastã alegere, apetitul nu este ghidul cel mai sigur. Prin obiceiuri gresite de alimentatie, apetitul a devenit stricat. El cere adesea hranã care vatãmã sãnãtatea si provoacã slãbiciune, în loc sã aducã tãrie. Nu ne putem conduce sigur dupã obiceiurile societãtii. Boala si suferinta care se întâlnesc la orice pas se datoreazã în general greselilor populare în ce priveste alimentatia.”

„Cerealele, fructele, nucile si legumele constituie dieta aleasã pentru noi de Creatorul nostru. Aceste alimente, pregãtite într-un mod cât se poate de simplu, sunt cele mai sãnãtoase si mai hrãnitoare. Ele dau o tãrie, o rezistentã si o vigoare a intelectului pe care nici o dietã mai complexã si mai stimulatoare nu le poate da.”

„Tot astfel, existã alimente diferite, potrivite perfect pentru persoane cu ocupatii diferite. Deseori, o hranã care poate fi folositã spre avantajul celor angajati în muncã fizicã grea este nepotrivitã pentru persoane care au ocupatii sedentare sau care necesitã un efort intelectual intens. Dumnezeu ne-a dat o mare varietate de alimente sãnãtoase si fiecare persoanã ar trebui sã aleagã dintre acestea pe acelea care, în urma experientei si unei judecãti sãnãtoase, se dovedesc cele mai potrivite pentru propriile sale necesitãti.” D.V. cap. Alimentatia si Sãnãtatea

Apa

„Atât în sãnãtate, cât si în boalã, apa curatã este una dintre binecuvântãrile de cãpetenie ale cerului. Folosirea corectã a acesteia aduce cu sine sãnãtatea. Este bãutura pe care Dumnezeu a oferit-o pentru ca animalele si omul sã-si stingã setea. Bãutã în cantitãti suficiente, ajutã la acoperirea necesitãtilor organismului si ajutã corpul sã se împotriveascã bolilor. Aplicarea externã a apei este o modalitate satisfãcãtoare de reglare a circulatiei sângelui. O baie rece sau una cu apã potrivit de rece este un tonic excelent. Bãile calde deschid porii si ajutã astfel la eliminarea impuritãtilor. Atât bãile calde, cât si cele cãldute linistesc nervii si regleazã circulatia.

Însã multi n-au învãtat din experientã care sunt efectele binefãcãtoare ale folosirii corecte ale apei si se tem de acest lucru. Tratamentele cu apã nu sunt apreciate asa cum ar trebui si aplicarea lor cu pricepere necesitã o muncã pe care multi nu sunt gata sã o depunã. Însã nimeni nu ar trebui sã se simtã scuzat din motive de nestiintã sau indiferentã fatã de acest subiect. Existã multe moduri în care apa poate fi aplicatã pentru a usura durerile si a face ca boala sã dea înapoi. Toti ar trebui sã învete cum se foloseste prin tratamente simple, aplicate în cãmin. În special mamele ar trebui sã stie cum sã îngrijeascã de familiile lor atât în stare de sãnãtate, cât si în cea de boalã.”

D.V. cap. Odihna ca Remediu

Aerul curat, respiratia

„Plãmânii expulzeazã neâncetat impuritãtile si trebuie sã fie continuu alimentati cu aer proaspãt. Aerul impur nu oferã cantitatea necesarã de oxigen, iar sângele trece pe la creier si pe la celãlalte organe fãrã a fi revitalizat. Din acest motiv, este necesarã o bunã aerisire. Întregul organism este slãbit când se trãieste în camere închise, neaerisite, în care aerul este închis si viciat. El devine extrem de sensibil la influenta frigului, iar o usoarã expunere la rece aduce îmbolnãvirea. Femeile devin palide si lipsite de vigoare din pricinã cã stau închise în casã. Ele respirã acelasi aer mereu si mereu, pânã când acesta este încãrcat cu substantele otrãvitoare eliminate prin pori si din plãmâni; si impuritãtile sunt aduse în felul acesta înapoi în sânge.”

„Pentru a avea un sânge bun, trebuie sã respirãm bine. Inspirarea adâncã deplinã, a aerului curat, care umple plãmânii cu oxigen, purificã sângele. Ei îi dau o culoare vie si îl trimit, asemenea unui curent dãtãtor de viatã, în fiecare parte a corpului. O bunã respiratie linisteste nervii, stimuleazã pofta de mâncare, îmbunãtãteste digestia si produce un somn sãnãtos, înviorãtor.

Plãmânilor ar trebui sã li se acorde cea mai mare libertate posibilã. Capacitatea lor creste prin activitate liberã; ea scade dacã sunt îngrãditi si apãsati. De aici, efectele dãunãtoare ale practicii atãt de rãspândite, în special în ocupatiile sedentare, de aplecare a corpului asupra lucrului. În aceastã pozitie este imposibilã respiratia profundã. Respiratia superficialã devine în scurt timp un obicei, iar plãmânii îsi pierd puterea de a-si mãri volumul. Un efect similar este produs prin folosirea corsetului. Pãrtii inferioare a pieptului nu i se lasã suficientã libertate; muschii abdominali, care au fost fãcuti sã ajute la respiratie, nu se pot desfãsura pe deplin si plãmânii sunt stingheriti în activitatea lor.

Astfel, nu este primitã o cantitate suficientã de oxigen. Sângele se miscã greu. Substantele de excretie, toxice, care ar trebui aruncate afarã în timpul exalãrii, sunt retinute, iar sângele devine impur. Nu numai plãmânii sunt astfel afectati, ci si stomacul, ficatul si creierul. Pielea devine lividã, digestia este întârziatã, inima este afectatã, creierul întunecat, gândurile sunt confuze, moralul scade, întreg organism devine deprimat si în mod deosebit susceptibil de a se îmbolnãvi.”

D.V. cap. Igiena Generalã

soarele

„Natura este medicul lui Dumnezeu. Aerul pur, soarele vesel, frumoasele flori si copacii mari, livezile, viile si exercitiul în aer liber în mijlocul acestor lucruri minunate, iatã aici ce dã sãnãtate, iatã aici elixirul vietii. Viata în aer liber este unicul medicament de care multi bolnavi au nevoie. Influenta sa este puternicã pentru a vindeca bolile care este rezultatul vietii moderne, acestei vieti care slãbeste si distruge puterile mintale si spirituale.”

M.Selecte vol.5 cap. Valoarea Vietii în Aer Liber

„Dacã dorim sã facem din cãminele noastre locul în care sã domneascã sãnãtatea si fericirea trebuie sã le amplasãm deasupra emanatiilor rele si cetei din zonele de depresiune si sã lãsãm sã pãtrundã liber agentii naturali dãtãtori de viatã ai cerului. Scãpati de perdelele grele, ridicati jaluzelele si deschideti ferestrele, nu îngãduiti vitei-de-vie, oricât ar fi de frumoasã, sã umbreascã ferestrele si nu lãsati ca vreum copac sã stea într-atât de aproape de casã, încât sã opreascã razele soarelui. Lumina solara ar putea sã decoloreze draperiile si covoarele si sã ia luciul ramelor tablourilor; însã va aduce o strãlucire sãnãtoasã pe obrajii copiilor.” D.V. cap. Igiena Generalã

„Soarele este principalul izvor de energie pentru planeta noastrã. Lumina solara este indispensabilã pentru viatã si pentru pãstratrea sãnãtãtii. Datoritã ei, se produce în piele vitamina D. Radiatiile ultraviolete ale luminii solare actioneazã ca un dezinfectant, capabil ca sã distrugã numerosi germeni patogeni. Stimuleazã toate procesele vitale si tonificã organismul. Unde intrã soarele, este viatã si sãnãtate. S-a verificat cã în timpul iernii, când trec zile întregi fãrã soare, se înmultesc depresiile nervoase.

Soarele se foloseste cu un anumit control, datoritã faptului cã capa de ozon care acoperã pãmântul, si care filtreazã razele solare (în special cele ultraviolete), se aflã în proces de diminuare.”

Profitã! Alimente care vindecã si previn pag.11-12

Odihna

„Unii atrag boala asupra lor muncind în exces. Pentru acestia, odihna, eliberarea de griji si o dietã cumpãtatã sunt esentiale pentru restabilirea sãnãtãtii. Pentru aceia al cãror creier este obosit si sunt agitati din cauza lucrului neâncetat si al claustrãrii, o vizitã la tarã, unde pot duce o viatã simplã, lipsitã de griji si unde vin în contact direct cu natura, va fi de cel mai mare ajutor. Plimbarea prin pãduri si pajisti, culegând flori si ascultând cântecul pãsãrilor, va face cu mult mai mult decât orice alt mijloc folosit pentru însãnãtosirea lor.

Bolnavii nu ar trebui sã fie încurajati sã fie inactivi. Când a fost depus un efort prea mare – de orice fel va fi fost acesta - , odihna totalã pentru câtva timp va îndepãrta uneori îmbolnãviri grave; însã, în cazul bolnavilor recunoscuti ca atare, este rareori necesarã suspendarea tuturor activitãtilor.

D.V. cap. Odihna ca Remediu

„Cât de reconfortante sunt linistea si libertatea de la tarã pentru bolnavii obositi de viata de la oras, de strãlucirea luminilor si de zgomotul strãzilor! Cât de avizi se întorc ei cãtre locurile din naturã! Cât de bucurosi ar fi sã stea în aer liber, sã se bucure de razele sorelui si sã respire parfumul copacilor si florilor! Existã proprietãti dãtãtoare de viatã în balsamul pinului, în aroma cedrului si a bradului, dar si alti copaci au proprietãti care redau sãnãtatea.” D.V. cap. Igiena Generalã

„Adu-ti aminte de ziua de odihnã, ca s-o sfintesti.

Sã lucrezi sase zile, si sã-ti faci lucrul tãu.

Dar ziua a saptea este ziua de odihnã închinatã Domnului Dumnezeului tãu: sã nu faci nicio lucrare în ea, nici fiul tãu, nici fiica ta, nici robul tãu, nici roaba ta, nici vita ta, nici strãinul care este în casa ta.

Cãci în sase zile a fãcut Domnul cerurile, pãmântul si marea, si tot ce este în ele, iar în ziua a saptea S-a odihnit: de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnã si a sfintit-o.”

Exodo 20:8-11

Exercitiul fizic

„Miscarea este o lege a fiintei noastre. Fiecare organ al trupului are lucrarea sa prestabilitã, de împlinirea cãreia depind dezvoltarea si tãria sa. Actiunea normalã a tuturor organelor dã tãrie si vigoare, în timp ce tendinta spre sedentarism poate duce spre degradare si moarte. Legati un brat, imobilizându-l fie si numai pentru câteva sãptãmâni, apoi eliberati-l si veti vedea cã este mai slab decât cel pe care l-ati folosit cu moderatie în tot acest timp. Inactivitatea produce acelasi efect asupra întregului sistem muscular.

Inactivitatea este o cauzã prolificã a bolilor. Exercitiul fizic învioreazã si regleazã circulatia sângelui, însã în inactivitate sângele nu circulã liber, iar transformãrile din el, atât de necesare pentru viatã si sãnãtate nu au loc. Pielea devine si ea inactivã. Impuritãtile nu sunt eliminate ca atunci când circulatia ar fi stimulatã prin exercitiu fizic viguros, pielea pãstratã într-o stare sãnãtoasã si plãmânii alimentati din belsug cu aer proaspãt, curat. Aceastã stare a organismului împovãreazã de douã ori mai mult organele excretoare, iar rezultatul este boala.

Mersul pe jos este preferabil cãlãritului sau plimbãrii cu masina, pentru cã pune în miscare mai multi muschi. Plãmânii sunt siliti sã lucreze sãnãtos, cãci este imposibil sã umbli în pas vioi fãrã a-i umple cu aer.

Un asemenea exercitiu va fi în multe cazuri mai bun pentru sãnãtate decât medicamentele. Medicii îi sfãtuiesc adesea pe pacientii lor sã facã o cãlãtorie pe ocean, sã meargã la vreun izvor cu apã mineralã sau sã viziteze diferite locuri pentru a schimba mediul, când, în cele mai multe cazuri, dacã ar mânca în mod cumpãtat si ar face exercitii fizice sãnãtoase, cu voiosie, s-ar reânsãnãtosi si ar economisi bani si timp.” D.V. cap. Odihna ca Remediu

Abstinenta de la toxice

„În ce priveste ceaiul (cu teinã), cafeaua, tutunul si bãuturile alcoolice, singura cale sigurã este de a nu lua, nu gusta, a nu atinge. Actiunea ceaiului (tare cu teinã), cafelei si a altor bãuturi similare este îndreptatã în aceeasi directie cu cea a alcoolului si tutunului si în unele cazuri este la fel de greu de renuntat la acest obicei ca în cazul betivului cãruia îi este greu sã se lase de bãuturile ametitoare. Cei care încearcã sã renunte la aceste stimulente vor avea un timp simtãmântul unei pierderi si vor suferi fãrã ele. Însã, prin perseverentã, vor birui acea poftã puternicã si vor înceta sã le mai simtã lipsa. S-ar putea ca organismul sã aibã nevoie de ceva timp pentru a se reface de pe urma abuzului la care a fost supus; dar dati-i o sansã si îsi va recãpãta fortele, fãcându-si lucrarea bine si cu spor.” D.V. cap. Stimulente si Narcotice

„Sãnãtatea este incompatibilã cu folosirea drogurilor, chiar dacã sunt legale sau ilegale; celulelor noastre putin le pasã asta. Se începe sã se consume cu pretentia de a fi mai bine, si se terminã ca sã se ia pentru a nu fi mai rãu. A evita consumul de aceste substante este una din cele mai mari decizii care se poate lua în favoarea unei vieti sãnãtoase si fericite.”

Profitã! Alimente care vindecã si previn pag.13

Vindecarea mintii

„Legãtura care existã între minte si trup este foarte strânsã. Când unul este afectat, celãlalt se resimte. Starea mintii afecteazã sãnãtatea într-o mãsurã mai mare decât îsi dau seama multi. Multe dintre bolile de care suferã oamenii sunt rezultatul depresiei mintale. Durerea, nelinistea, nemultumirea, remuscarea, vinovãtia, neâncrederea, toate au tendinta sã zdrobeascã fortele vitale si sã producã degenerare si moarte.

Curajul, speranta, credinta, simpatia, iubirea dau sãnãtate si prelungesc viata. O minte împãcatã, un spirit voios înseamnã sãnãtate pentru corp si tãrie pentru suflet. „O inimã veselã este un bun leac” (Proverbe 17:22).

Este nevoie de multã întelepciune când avem de-a face cu boli provocate prin intermediul mintii. O inimã îndureratã, bolnavã, o minte descurajatã are nevoie de un tratament blând. De multe ori, un anumit necaz legat de vietuirea în cãmin roade, asemenea cangrenei, pânã în adâncul sufletului si slãbeste forta vitalã. Si uneori se întâmplã cã remuscãrile pentru pãcate submineazã constitutia individului si dezechilibreazã intelectul. Numai printr-o compasiune plinã de cãldurã pot fi ajutati astfel de bolnavi. Medicul ar trebui mai întâi sã le câstige încrederea si dupã aceea sã le îndrepte atentia cãtre marele Vindecãtor. Dacã li se poate dirija credinta cãtre adevãratul Medic, iar ei pot avea încredere cã El se ocupã de cazul lor, aceasta va aduce usurare mintii si adesea sãnãtate corpului.” D.V. cap. Vindecarea Mintii

„Nu vã îngrijorati de nimic; ci în orice lucru, aduceti cererile voastre la cunostinta lui Dumnezeu, prin rugãciuni si cereri, cu multumiri.” Filipeni 4:6

„Sub imperiul unor influente ca acestea, multi suferinzi vor fi cãlãuziti pe calea vietii. Îngeri ceresti coopereazã cu uneltele omenesti pentru a aduce încurajare, nãdejde, bucurie si pace în inimile celor bolnavi si suferinzi. În asemenea conditii, cei bolnavi sunt de douã ori binecuvântati si multi îsi regãsesc sãnãtatea. Pasul cel tremurat îsi recapãtã elasticitatea. Ochiul îsi redobândeste strãlucirea. Cei deznãdãjduiti se îmbãrbãteazã. Fizionomia, odatã disperatã, poartã acum o expresie de bucurie. Tonurile plângãtoare ale vocii se schimbã în tonuri de voiosie si multumire.” D.V. cap. În contact cu Natura